Cine sa-l sfatuiasca pe un fermier la inceput de drum? Pe cine sa intrebe, daca nu pe vecinii mai in varsta si cu mai multa experienta? Agricultura se poate "invata din mers", dar nu de unul singur. Un astfel de exemplu am intalnit la Ciochina, judetul Ialomita.
Fratii Marin si Adrian Stanciu conduc SC Maradi Transcom SRL. Au pornit de la 7 ha, iar acum lucreaza 1.300 de ha, dintre care 300 ha in proprietate. Au reusit sa se extinda deoarece au obtinut recolte bune, folosindu-se de "consultanta" oferita de vecinii lor, Nicolae Sitaru si Mihai Noveschi.
Strategia. Au investit de la inceput in masini si echipamente foarte performante. Apoi, in spatii de depozitare, pe masura ce si-au platit datoriile. In luna septembrie, aveau pe stoc 2.500 tone din productia anului 2011. Au prins preturi foarte bune.
Pregatirea terenului in Baragan este mai mult decat pretentioasa. Lucrarile trebuie facute repede, pentru ca vantul spulbera apa din sol, mai ales in urma unor lucrari repetate. De aceea, au investit mult in utilaje moderne, complexe, care permit reducerea numarului de lucrari.
Masinile performante ii ajuta sa realizeze lucrarile la timp. Ceea ce este foarte bine, deoarece "in agricultura, trebuie sa stai la panda ca la vanatoare, pentru a prinde momentul optim", spune Marin Stanciu.
Toamna trecuta au semanat si pe timp de noapte, in schimburi, ca sa reuseasca sa termine rapita si graul. Exploatatia este specializata pe porumb, rapita, grau si floarea-soarelui, dar in ultimii doi ani, din cauza secetei si a gerului, au intors intreaga suprafata de rapita.
Rapita, un risc asumat. Anul acesta au semanat 320 ha de rapita in 3 zile, incepand cu 16 august. Dupa o scarificare la 55 cm adancime, a urmat un disc, apoi semanatul cu o semanatoare Horsch. Aceasta semanatoare a costat 93.000 euro, dar prelucreaza solul, fertilizeaza (170 kg ingrasaminte complexe 18:46, distribuite intre randuri distantate la 15 cm), seamana si tavalugeste, peste 100 ha/zi. Rasarirea de anul acesta a fost foarte buna, plantele utilizand bine cei 15 l/mp de precipitatii inainte de semanat si cei 8 l/mp din timpul rasaririi. Toamna trecuta, rasarirea a fost compromisa si nu au pastrat cultura, deoarece estimau o productie de cel mult 1.000 kg/ha. Suprafata intoarsa a fost semanata cu porumb (70%) si floarea-soarelui (30%). Alegerea a fost corecta, deoarece productiile au fost de 5,3 t/ha la porumb si de 2,4 t/ha la floarea-soarelui.
Semanatul timpuriu al porumbului. In 2012 au semanat porumbul foarte devreme, pe 27 martie, pe o suprafata de 110 ha. Au facut o pauza de 5 zile, apoi au continuat. Cand au terminat prima sola, unii vecini de abia incepeau semanatul la floarea-soarelui. Semanatul devreme a fost o alegere foarte buna, deoarece cea mai mare productie au obtinut-o, in acest an, pe sola semanata timpuriu. Un vecin care a semanat porumbul in luna mai, dupa ce a intors graul, a obtinut productii sub o tona/ha.
La porumb au folosit hibrizi KWS (pe 75% din suprafata) si Pioneer (pe 25%). Au fertilizat la semanat (150 kg uree/ha, plasata lateral si sub rand, semintele nefiind in contact cu ureea) si la prasit (aceeasi doza de 150 kg uree/ha). In functie de conditiile din fiecare sola, au fost observate diferente semnificative: productia la porumb dupa grau a fost mai mare cu o tona/ha fata de porumb dupa porumb. Este adevarat insa, ca in cazul premergatoarei porumb, nu s-a fertilizat.
La floarea-soarelui, cei doi frati au constatat diferente mari intre hibrizi. Floarea soarelui s-a fertilizat cu 150 kg/ha complexe la semanat (16:48) si 100 kg/ha uree la prasit, inclusiv pentru hibrizii toleranti la Express si la Pulsar.
In zona, mai multi fermieri au acuzat diferente mari intre hibrizi, cei mai performanti fiind considerati cei produsi de Syngenta, care au depasit cu 600-800 kg/ha alti hibrizi. La Neoma (sistem Clearfield), s-a inregistrat cea mai mare productie (3 t/ha). Pe aceeasi sola, alti hibrizi nu au depasit 2,2 t/ha. Din observatiile personale si ale altor vecini, floarea-soarelui raspunde mai putin bine decat porumbul la semanatul foarte timpuriu. Rasarirea uniforma este mai importanta decat viteza de rasarire, de aceea nu se grabesc sa semene prea devreme.
Incantati de Apache. Pana acum, fratii Stanciu nu erau interesati de calitatea graului, deoarece, atat timp cat exploatatia se gasea in perioada de expansiune, erau nevoiti sa vanda o parte din productie la recoltare. De aceea, principalul criteriu de alegere a soiurilor a fost potentialul de productie. Unul din aceste soiuri s-a dovedit a fi Apache, de la Limagrain.
In urma cu doi ani, pe o sola mica (11 ha), au obtinut 8.700 kg/ha, iar anul acesta productia medie a fost de 4 t/ha. "Primul bob" l-au vandut la o luna de la recoltare, cu 1 leu/kg. Evolutia vegetatiei in acest an a fost interesanta. In toamna nu a rasarit nimic. Credeau ca vor trebui sa intoarca si suprafata semanata cu grau. In final, plantele au rasarit in procent de 90%, dar de abia in primavara. Apache a fost semanat in teren de lunca, care se incalzeste primavara mai greu. Cand soiurile cultivate de vecini erau in stadiul de burduf, Apache de-abia infratea. Cu toate acestea, productia nu a fost afecta. Ca si la rapita, au fertilizat cu 170 kg complexe (18:46), iar in primavara, cu 250 kg de uree intr-o singura trecere (in a doua jumatate a lui martie). Au aplicat 3 fungicide, folosind produse diferite.
Fermieri autodidacti sau ingineri agronomi, producatorii agricultorii din zona au nevoie de consultanta de la profesionisti. De exemplu, am auzit mai multe impresii de la fermierii din zona ca productia de grau este mai mica daca planta premergatoare, floarea-soarelui, a fost erbicidata cu un anumit produs. Sau ca samanta produsa de o anumita companie este de buna calitate. Indiferent daca observatiile sunt sau nu relevante, lucrurile trebuie lamurite. Dar nu intreband vecinii "Nu cumva ai observat si tu ca...", ci prin experiente riguroase efectuate in conditii de productie. Altfel, tehnologiile vor fi influentate prea mult de aprecieri subiective, si uneori, din pacate, de resentimente.
Horia-Victor HALMAJAN
