...in zilele noastre, daca ai afaceri, fie ele agricole sau de alt fel, nu poti fi nici primar si nici parlamentar. Florin Moroiu, fermier si primar al comunei Salcia Tudor, judetul Braila, crede ca, pentru a nu se mai ajunge in astfel de situatii, o solutie ar fi ca primarii sa nu mai fie platiti pentru munca lor.

Florin Moroiu, in varsta de 40 de ani, a fost ales primar al comunei Salcia Tudor, judetul Braila, la alegerile locale din 2012. Desi este la prima experienta politica de acest gen, spune ca ceea ce l-a propulsat in fruntea primariei este tocmai faptul ca de, mai bine de 10 ani, este fermier.
"Pe vremuri, gospodarul satului era ales primar. Acum, legea nu-ti mai permite. Poate ca ar trebui ca munca de la primarie sa fie un fel de voluntariat, sa nu mai fii platit pentru ea, asa cum se intampla in Italia, de exemplu. Iar in paralel sa te poti ocupa si de afacere. Cel care vrea sa devina primar are interesul sa ajute comunitatea in care traieste. Sa aplice ce a invatat din propriile afaceri, dar de data aceasta pentru comuna sa. Daca ii dai la o parte pe oamenii care s-au remarcat in sat, pe cine sa mai pui in fruntea primariei?
Cine vine la primarie cu gandul sa fure, ala e omul care nu are nimic acasa. Dar, cineva care pleaca dintr-un domeniu privat, vine cu gandul sa faca treaba. Si la societatile cu capital de stat se angajeaza acum manageri care au experienta in privat, tocmai pentru a le aduce pe linia de plutire. Oare nu se contrazice statul singur daca «managerul» unei comune nu poate fi si manager in privat? In plus, nu difera munca din privat cu cea de la primarie. Doar ca la primarie este in folosul tuturor. Iar daca pe oamenii de la primarie ii intelegi si ii ajuti sa-si faca treaba la fel cum faci cum angajatii tai, atunci nu poate sa iasa rau", a declarat primarul brailean.

Primar de cateva luni, fermier de peste 10 ani
Florin Moroiu a inceput afacerea in 2002, ca prestator de servicii. A cumparat impreuna cu un prieten utilajele unei companii englezesti din comuna vecina. Lucrase acolo ca mecanizator asa ca, atunci cand englezii au decis sa plece, au preluat afacerea.
O vreme a lucrat pamantul altora. Apoi, a luat in arenda 50 de hectare. S-a extins an de an, iar acum am ajuns sa lucreze 600 de hectare. Pe alte 1.000 de hectare presteaza servicii pentru sateni. Acum nu mai lucreaza cu prietenul sau, ci cu fratele. De cand este primar, a trecut tot pe numele acestuia.
Desi la primarie are munca de birou, in ferma se urca pe tractor. Recunoaste ca face asta din doua motive: atat pentru ca ii place, cat si pentru ca este de parere ca niciun angajat nu va face treaba la fel de bine. "Ce faci tu cu mana ta este sigur. Omul trebuie monitorizat. Daca nu esti cu el, nu munceste cu acelasi spor."
Se plage ca lipsa comasarii ii ingreuneaza munca. "Am parcele de la doua hectare. Cea mai mare suprafata compacta este de 60 de hectare. Terenul din zona nu este usor de lucrat. Este un teren greu, ceea ce necesita multe lucrari", spune fermierul.
Din cauza terenului si a lipsei de precipitatii a renuntat, in urma cu doi ani, la cultura de rapita. "Aici este o zona defavorizata. Sunt veri cumplite, cu arsita. Irigam numai 150 de hectare. Chiar si asa, anul trecut, apa pe care am dat-o la porumb mai mult rau i-a facut. Era arsita prea mare", explica Florin Moroiu.
Pentru irigat, foloseste tamburi si coloane. Anul trecut, a cumparat o instalatie de irigat cu rampa liniara, americana - Valley.

Cresterea oilor, o traditie
In urma cu doi ani s-a apucat de crescut oi. A cumparat 200 de capete, rasa Merinos de Palas. Fermierul spune ca a urmat traditia, zona Gulianca - Salcia-Tudor fiind recunoscuta pentru cresterea oilor. In comuna sunt 12.000 de capete.
De anul trecut, are taurasi la ingrasat. Deocamdata, testeaza piata. Pe viitor vrea sa cumpere vaci de carne; cel mai probabil rasa Charolaise.
Florin Moroiu este de parere ca o ferma vegetala fara una animala nu e completa. "Chiar daca in zootehnie nu ai sarbatori, consider ca o ferma vegetala fara una de animale nu isi are rostul. Doar asa poti face un circuit inchis". Tocmai de aceea, a inceput constructia unei mici branzarii. Vrea sa investeasca 50.000 de euro. Apoi, branza o va vinde in piata din Braila.
"Daca nu faci lucrurile cum trebuie, nu renteaza sa cresti animale. Daca inveti sa prioritizezi investitiile, atunci si zootehnia poate fi profitabila. Aud pe multi invocand faptul ca subventia e mica. Trebuie sa invatam sa nu mai stam cu mana intinsa la stat. Mai ales ca noi suntem in domeniul privat. Si inainte s-au crescut oi si atunci nu se dadea subventie. Deci se poate! E adevarat ca orice suma este binevenita, mai ales acum ca s-a introdus si impozitul pentru micii fermieri.
Oricum, in ceea ce priveste impozitarea eu unul sunt de acord. Sunt fermieri persoane fizice care au mii de oi si sute de hectare, ceea ce nu este normal. Doar asa ii introduci si pe acei fermieri in circuitul economic. Totusi, sunt de parere ca banii din impozit ar trebui sa ramana la Ministerul Agriculturii, pentru cofinantari, sau in bugetele locale", considera fermierul.

Lucreaza cu masini second-hand
Florin Moroiu spune ca nu si-a permis pana acum sa cumpere un utilaj nou. Toata tehnica sa este second-hand. Desi este constient ca este o loterie sa cumperi un utilaj la mana a doua, spune ca este un risc pe care si l-a asumat mereu.
"Toata agricultura este de fapt o loterie. Daca nu risti, nu castigi. Mi-as fi dorit sa pot cumpara un utilaj nou, dar nu mi-am permis. Am cumparat un utilaj, l-am mai reparat, am mai facut din doua unul. Mi-a fost teama sa investesc toti banii intr-o masina noua. Apoi, de unde bani pentru insamantare, pentru alte lucrari? Am cumparat second-hand din tara, am adus si din strainatate. Masuri pe fonduri europene recunosc ca nu am incercat. E birocratie mare, timp pierdut pe drumuri, si in plus trebuie sa asiguri tu 50% din suma", a precizat fermierul.

As dori ca tinerii sa beneficieze de sprijinul pe care eu nu l-am avut
"Eu sunt tanar si stiu ce greu mi-a fost la inceput de drum. Ar trebui ca statul sa incurajeze tinerii sa se intoarca la sate si sa se apuce de agricultura. Sa fie incurajati batranii sa dea pamantul tinerilor. Iar tinerii, la randul lor, sa poata accesa credite prin dobanzi mici, pentru a se dezvolta. CEC Bank ar putea face asta. Trebuie sa gandim in perspectiva. 2014 bate la usa, iar odata cu acest an strainii vor putea sa cumpere teren aici dupa bunul plac. Multi spun ca pamantul nu pleaca din tara. Dar pleaca profitul!"
Primarul din Salcia Tudor este de parere ca, decat sa se dea ajutoare sociale, mai bine le-ar da tinerilor sansa sa cumpere cateva animale, pentru a incepe o afacere in agricultura.
"Cu 20-30 de oi sau 4 vaci cu lapte o familie ar putea sa inceapa o afacere, pe care sa o dezvolte in scurt timp. In toata Europa exista conceptul de ferma de familie. Dar fermele sa nu fie facute dupa ureche. In fiecare comuna ar trebui sa fie un inginer agronom, angajat al primariei, care sa ii ajute pe acestia", se gandeste Moroiu.

Planuri de viitor
Pentru perioada urmatoare, isi doreste extinderea si modernizarea fermei. Ca primar, vrea sa termine de construit biserica, sa faca un drum comunal, canalizare etc.
"Pe viitor, sper sa pot sa mai achizitionez sau sa arendez pamant. Este cam dificil, pentru ca pamant nelucrat mai este foarte putin la noi in zona. De asemenea, sper sa pot cumpara o combina noua si un tractor. Tot ca plan de viitor este si un siloz, dar el nu este prioritatea numarul unu. Am acum o magazie de 150 de tone unde pot sa tin o parte din cereale", isi face planurile primarul-fermier.

Alina BARDAS