Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
INCDA Fundulea obtine din redevente un sfert din veniturile realizate in sectorul de cercetare

Organizatia proaducatorilor de seminte de cereale si plante tehnice a propus recent infiintarea unui organism pentru colectarea redeventei ce se cuvine cercetatorilor pentru soiurile nou create. Institutul de la Fundulea colecteaza de aproape 10 ani de la multiplicatori redeventele ce i se cuvin.
Valoarea redeventelor colectate anual de catre INCDA Fundulea se ridica la 1,5-2 milioane de lei. Anul acesta, suma colectata este estimata la 1,65 mil. lei, aproape 22% din totalul veniturilor sectorului de cercetare al INCDA Fundulea.

“Noi, din fericire, la capitolul acesta stam realativ bine, in sensul ca ne-am organizat o baza de date de mai multi ani si reusim sa colectam redeventa la care avem dreptul”, spune Marian Verzea, directorul INCDA Fundulea.
De-a lungul timpului, institutul a incercat mai multe modalitati, inclusiv includerea redeventei in pretul semintei. Cea mai buna solutie gasita este aceea de a incheia un contract separat de redeventa.

“Atunci cand dam un acord de multiplicare, incheiem si un contract de redeventa. Redeventa reprezinta un procent negociat din valoarea semintelor comercializate de multiplicator. Agricultorul care este interesat sa faca multiplicare, adica sa organizeze loturi semincere, ne da o declaratie pe proprie raspundere. Chiar daca se bazeaza pe incredere, sistemul are si un mijloc de verificare.
“Noi mizam pe colaborarea laboratoarelor judetene pentru controlul semintelor si materialului saditor. Ei fac certificarea in camp a loturilor semincere. Aceste inspectorate au personal de specialitate care elibereaza buletinele de calitate a semintei. In aceste buletine, noi avem posibilitatea sa verificam ce suprafata a cultivat multiplicatorul, cu ce soiuri sau hibrizi etc.”, arata Marian Verzea.

Problema recuperarii redeventei se pune si la nivelul asa numitei seminte de ferma, cea pentru consum propriu, pe care multiplicatorul o produce dar nu o vinde, ci o foloseste pentru ferma sa.
“Noi, pana acum, am incercat sa recuperam si aceasta redeventa. Cea pentru consum propriu se aplica la pretul de cost. Pentru largirea ariei de colectare a redeventelor, o solutie extrem de eficienta ar putea consta in conditionarea acordarii subventiilor de la stat de utilizarea de seminte certificate la infiintarea culturilor”, mai adauga Verzea.

Pentru directorul general de la Fundulea, proiectul AMSEM ar putea duce la o mai buna colectare a redeventei, dar nu are informatii asupra costurilor pe care le presupune o astfel de operatiune.
“Banuiesc ca acest organism constituit in cadrul ANSEM, in colaborare cu laboratoarele specializate la nivelul fiecarui judet va putea urmari in teritoriu cantitatile care se produc, care se valorifica si ce ramane la dispozitia fermierului pentru consum propriu si atunci problema poate sa fie tinuta sub control”, este de parere Marian Verzea.

Adrian MIHAI


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!