Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Controlul samulastrei in culturile de rapita

Controlul samulastrei in culturile de rapita
Dupa un an bun pentru rapita (580 mii ha recoltate, cea mai mare suprafata de pana acum, cu o productie medie pe tara de 1.600 kg/ha), producatorii de rapita au semanat si in aceasta toamna suprafete importante. Mai ales ca rapita a fost profitabila in ultimii ani.

In ultimii ani, foarte multi fermieri incearca sa inlocuiasca aratura la cultura rapitei. In principiu, rapita poate da bune rezultate, timp de cativa ani, atunci cand se foloseste semanatul direct, fara aratura. Dupa un timp insa, productia scade din cauza tasarii solului, pivotul radacinii (de dezvoltarea caruia depinde in mare masura nivelul productiei), fiind primul afectat.
Cand se folosesc lucrari reduse ale solului, trebuie acordata insa o atentie mai mare controlului buruienilor.

In acest an, Ion Mihai (Mirosi judetul Arges), nu a arat. Sleaurile formate la recoltarea plantelor premergatoare (uneori si combinele au fost tractate, sau o remorca a trebuit sa fie trasa de doua tractoare), au fost indreptate printr-o lucrare de discuit. Apoi, pana la semanatul efectuat cu un agregat complex, prevazut cu echipament de pregatire a patului germinativ, a mai trecut de 3 ori cu discul. Ploile au venit de abia la sfarsitul lunii septembrie. Dupa ploi, odata cu rapita a rasarit si o parte din samulastra, pe care s-a grabit sa o distruga prin aplicarea unui erbicid antigramineic (Agil).
Rezultatele in acest caz sunt destul de bune: lan foarte curat, fara buruieni dicotile (a erbicidat cu Butisan) si samulastra, iar plantele la sfarsitul lunii noiembrie aveau 6 frunze si lungimea pivotului radacinii era de cca 10 cm. Dezvoltarea plantelor este putin intarziata, ceea ce ar putea penaliza potentialul de productie, dar Ion Mihai a ales cele mai bune solutii tehnice in conditiile acestui an: patul germinativ a fost bine pregatit, iar buruienile nu constituie o problema.
Altii insa, au adoptat, pe suprafete mari, tehnologii insuficient adaptate si optimizate din punct de vedere economic.

Am vizitat un fermier care a renuntat la aratura, inlocuind-o cu scarificarea. Pana la semanat, nu a mai lucrat solul. Un disc a precedat semanatul in teren semilucrat. Apoi a urmat o lunga perioada de asteptare: sa vina ploile, sa rasara rapita, sa mai apara cateva frunze inainte de erbicidat (sa vada daca va mentine cultura sau o va intoarce). Dar, rezultatul a fost cu totul altul decat cel asteptat.
Vremea neprielnica din timpul recoltarii a marit pierderile (boabe scuturate, spice cazute etc.). La o productie mare, de 7 t/ha, cateva procente de pierdere, chiar sub 5%, inseamna mai mult decat o norma obisnuita de semanat. Infestarea cu samulastra a fost foarte mare.

Concluzii.
Ion Mihai a facut ceea ce stie bine sa faca. Aplica o tehnologie pe care o stapaneste bine. Nu a arat, dar a fost nevoit sa lucreze repetat cu discul. Controlul buruienilor este eficient, realizat atat prin lucrari mecanice, cat si prin aplicarea timpurie a erbicidelor.

In cel de al doilea caz, tehnologia nu este optimizata. Fermierul a avut ca prioritate pastrarea apei din sol, dar a neglijat controlul buruienilor. Chiar daca prin lucrarile reduse ale solului a fost pastrata o cantitate mai mare de apa, surplusul a fost consumat de plantele din samulastra, anulandu-se avantajul initial.
Cand nu se ara, buruienile pot fi controlate mecanic, prin operatii superficiale. Intai se efectueaza dezmiristitul, care determina germinarea si rasarirea buruienilor, iar apoi acestea sunt distruse prin lucrarile de pregatire a patului germinativ.
Daca samulastra nu a fost distrusa mecanic, erbicidarea trebuie facuta foarte devreme. Cand rasarirea plantelor de rapita nu este uniforma, decizia este uneori mai dificil de luat, deoarece fermierul se intreaba daca merita sa pastreze cultura, sau daca nu investeste prea mult in ea. In cazul de fata, a intarziat nepermis de mult, iar pierderile de productie vor fi foarte mari.

HORIA-VICTOR HALMAJAN


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!