Gavrila Tuchilus de la Matca, judetul Galati, a umplut silozul cel nou cu grau din noua recolta. Un siloz cu sase celule, cu doua guri de preluare. Acum, va putea depozita aici un sfert din productia totala, creind astfel o rezerva strategica pentru atenuarea hachitelor pietei.

"Capacitatea de preluare este teoretic de 100 de tone pe ora, dar am verificat la rapita si la grau si am vazut ca lucreaza la 85% din capacitate. Prin urmare, in 10 ore, putem depozita 850 de tone de cereale. Am platit echipamentul in Germania si toata constructia este facuta de oamenii nostri, cu o firma din Constanta care ne-a trimis un inginer pentru consultanta. Partea subterana are un radier cu tunel, la o adancime de 4 metri. Echipamentul a costat 870.000 de euro, iar partea subterana s-a ridicat la 1,2 milioane de lei. Tot montajul, inclusiv partea electrica au fost realizate de oamenii nostri", explica fermierul.
Nu a primit fonduri europene si nici credite de la banca pentru siloz. Intotdeauna a investit subventia si a cumparat utilaje. A platit silozul in trei rate.
Este un siloz de ultima generatie: ofera informatii referitoare la temperatura, umiditate, boli, daunatori, totul computerizat. Silozul e deservit de tehnicianul Gheorghe Pandele, doar cu doi oameni. In paralel, functioneaza un laborator care a costat 50.000 de lei, supervizat de Melania Solutchi.
"De la arat la recoltat, de la atelierul mecanic la zootehnie, echipa mea e foarte valoroasa. Nu stiu ce voi face cand vor iesi la pensie acesti oameni. Ma gandesc sa-i clonez...", glumeste Gavrila Tuchilus.
Pana acum, Agrimat vindea 80% din productia de orz, porumb si chiar grau la Agricola International de la Bacau, cu care are o relatie foarte buna: dadea cerealele in custodie si se factura la pretul zilei. Deci pretul era din momentul facturarii, dar nu mai mic decat in momentul recoltarii.
In acest an, lucrurile s-au schimbat. Agricola International ramane un beneficiar principal pentru ferma.
Ploaia - un factor variabil
In 2013, Agrimat Matca a recoltat 1.650 hectare de grau, 200 ha de orz, 650 ha de rapita. Anul a debutat prost. Rezerva de apa din toamna a fost slaba, dar mai buna fata de 2011. Luna aprilie s-a caracterizat printr-o temperatura foarte ridicata, care a facut ca rapita sa infloreasca la sfarsitul lui aprilie, inceputul lui mai. Temperatura a maturizat-o fortat. Ploile au venit mai devreme fata de 2012, cam pe 20 mai. Cand au venit ploile, rapita a lastarit foarte mult. O parte din planta avea pastaile uscate, iar pe dedesubt era verde. "Am incercat s-o las sa ajunga la maturitate natural, dar nu am reusit si a trebuit sa facem o desicare ca s-o putem recolta. La rapita nu am avut o productie mare, ca in sud. Toata zona Moldovei a avut aceasta pierdere. Productia la rapita a fost de 2200 kg la hectar, ne acopera cheltuielile si ne-a ramas ceva profit", spune fermierul.
La orz, apa a venit cand el era in lapte-ceara. Caldurile foarte mari din aprilie l-au stresat, l-au maturizat fortat. A obtinut 4.050 kg la hectar.

Multiplicator de seminte
Pentru grau, ploile au venit la timp. Soiurile folosite sunt romanesti: Glosa, Izvor si Boema. Tuchilus a luat in cultura experimentala si cateva soiuri straine, care nu s-au dovedit mai bune ca ale noastre. De aceea, crede ca merita sa avem cercetare proprie in domeniul agriculturii. Fundulea trebuie sa aiba un centru de cercetare si aici, la Tecuci.
"Intotdeauna, cand am avut posibilitatea, am sprijinit cercetarea stiintifica din Romania si imi mentin punctul de vedere. Statul va trebui sa gaseasca o rezolvare. Statiunea de cercetari trebuie sa aiba puncte de sprijin, statii pilot. Asa cum facem loturi demonstrative pentru firmele concurente, putem sa procedam la fel cu soiurile create la noi. Dupa doi-trei ani de testare in cultura, poti sa iei un hibrid pe care sa te poti baza. Am luat un soi de grau de la o companie care a depasit calitatile soiurilor romanesti. Nu da productie mai mare, dar are peste 34% gluten. Deci are indici de panificatie mai buni decat soiurile noastre, chiar si la seceta. Am avut sole despartite doar de un drum si calitatea acestui soi s-a dovedit mai buna. Numai la un singur soi. Prefer sa nu-i dau numele".
Agrimat ia de la Fundulea anual sau o data la doi ani seminte din categoria baza pentru orz si grau. Le multiplica, isi opreste samanta, plateste redeventa la Fundulea. Ar putea sa vanda in fiecare an samanta C1 pentru alti fermieri".

Cine seamana din pod sa nu mai primeasca subventie!
Asa crede Gavrila Tuchilus. Fiindca numai asa s-ar putea promova progresul tehnologic. "Statul roman a venit cu o lege proasta, care spune sa semanam orice, numai sa semanam. Nu se poate asa ceva! Daca un fermier nu foloseste o samanta de buna calitate, si, mai ales daca nu se trateaza culturile la timp, nu ar trebui sa primeasca subventie. Unii seamana grau din grau, cu malura. Cum sa mai ajunga tara noastra cu 7-8 tone la hectar. Trebuie masuri drastice, daca vrem rezultate. Sa dam subventia pe suprafata, dar sa stimulam si performanta".
Marca Agrimat poate insacui 50 - 100 de tone de samanta pe zi. "Daca vindem samanta certificata, vom putea sa ajutam la revigorarea statiunilor de cercetare. Eu nu pot sa seman aici soiul Lovrin, care merge foarte bine in Banat. Deci trebuie sa mergem pe soiuri raionate. De aceea, avem nevoie de Camera agricola cu specialisti, nu cu politruci, care sa spuna ce soi sa cultivi, ce tratament sa faci."
Marca Agrimat a obtinut in acest an 5100 kg de grau la hectar in medie, in conditii climatice aproape normale pentru regiune, cu o fertilizare modesta fiindca asa isi poate regla cheltuielile. "Seman 90% din teren cu soiuri romanesti si nu voi renunta la aceasta idee pentru ca sunt foarte rezistente la seceta si mai ales la ger. In toate soiurile romanesti, se regaseste gena soiuluI Bezostaia. Au fost ani in care toate soiurile frantuzesti au inghetat la noi."

Perdele de protectie aduc sporuri de productie de 25%
In zona limitrofa padurii, Tuchilus a obtinut productiile cele mai mari. Prin urmare, fermierul sustine ca trebuie urgent rezolvata problema perdeleleor de protectie. "In 2008, am obtinut, pe 230 de hectare, 7.200 kg de orz la hectar intr-o singura sola. Cu soiul Flamura, am facut atunci 9.200 de kg de grau. Acolo unde agrofondul a fost foarte bun, la soiul Glosa am depasit si in acest an 9.000 kg la hectar pe anumite parcele. Am avut o sola cu soiul Glosa care a dat o productie de 9.842 kg la hectar, cu 665 spice la metrul patrat, cu 37 de boabe in spic. Deci soiurile si solul au potential, dar lipseste apa in momentele critice. Eu as planta imediat perdele, dar ce va zice proprietarul terenului? El figureaza la mine cu pamant arabil. Ce-i spun eu daca el maine vrea sa vanda terenul? Vinde salcam sau teren arabil? Si atunci problema trebuie reglementata. Eu cer rezolvarea problemei din anul 2007 dar nu se face nimic. Pot sa fac o asemenea investitie doar pe pamantul meu", precizeaza Gavrila Tuchilus.
O perdea de salcam inseamna cresterea productiei cu 25-30%. "Toate zonele in care am obtinut productii de peste 9.000 de kilograme de grau la hectar se afla in preajma padurii."
Pana in 1996, legea preciza ca primesti fonduri pentru plantarea perdelelor de protectie. Dupa plantare, perdeaua trebuia sa treaca in regim silvic de exploatare. Dar pamantul nu era inca pus in posesie. Acum au aparut si proprietari straini si situatia s-a complicat si mai mult. Un subiect de meditatie pentru MADR.

Mustar ecologic
Gavrila Tuchilus a semanat 230 de hectare de mustar si ploile care au venit tarziu i-au priit mult. Are contract cu o firma de la Tulcea pentru seminte de mustar si cu alta din Galati. O cantitate va pleca in Franta, iar cealalta - in Germania. Nu a avut voie sa foloseasca ingrasaminte chimice, nici substante de combatere chimica. Se admit doar unele substante agreate. A tinut sub control buruienile ani la rand si a epuizat semintele de buruieni. Mustarul a avut o crestere luxurianta si a sufocat orice buruiana care a mai rasarit. Tehnologia de producere a mustarului este aceeasi ca pentru rapitta, cu diferenta ca trebuie semanat foarte timpuriu, imediat ce se zvanta. La recoltat, utilizeaza aceeasi combina ca la rapita. La coriandru, a obtinut doua tone la hectar, o productie record pentru aceasta specie.

"Daca as avea apa..."
Fermierul intretine atent drumurile dintre solele mari, de 200-600 de hectare. Are ceva de neamt in gandire, o trasatura surprinzatoare pentru moldovenii din sud, care nu au facut parte din imperii binefacatoare. Iriga vreo 6 hectare de porumb pentru samanta cu instalatie prin picurare, dintr-un put de mare adancime.
Aud la el ca un laitmotiv: "Daca as avea apa..." Arsita pluteste in aerul de deasupra Covurluiului. Si Siretul curge pe-aproape. "Am semanat 120 de hectare de cultura dubla dupa orz. Ce nevoie as avea de apa acum... Statia de punere sub presiune si conducta care ajunge in canalul existent de la Siret costa 14 milioane de euro. Eu nu am atatia bani!"
Prin '91, cand totul se prabusea in jur, doamna a plantat la Matca 100 ha de vie. Fara niciun proiect si via arata acum impecabil. In amintirea ei, fermierul a adus aici o troita cioplita la Manastirea Rarau.
O lumina de suflet in plus.

Viorel PATRICHI