Aproape intotdeauna exista mai multe modalitati de obtinere a unui profit decent la culturile de camp. Anul acesta, multi fermieri au temperat entuziasmul autoritatilor care exultau cand mentionau nivelul productiilor obtinute, aratand de exemplu ca, in cazul graului, profitul este de multe ori obtinut numai daca productia depaseste 5 to/ha.
"Anul asta nu mai pupa graul meu ingrasaminte cu fosfor!", spune un fermier, unul foarte bine informat de altfel, care va miza pe fungicidele cu strobilurine si nu pe fosfor. Si stie si de ce: solul este bine aprovizionat cu fosfor, care nu este un element esential pentru obtinerea unor productii mari de grau. In schimb, a observat sporuri semnificative de productie atunci cand a folosit fungicide ce contineau strobilurine. Anul acesta, productia medie a fost de 6,7 to/ha (dar a avut si sole de peste 8 to/ha) si spera ca nu va realiza mai putin nici anul viitor.
Exista insa si multi fermieri care nu vor renunta la fertilizarea cu fosfor. Desi unii nu au analizele agrochimice la zi, ei aplica o doza de intretinere de peste 60 kg P2O5/ha, de regula sub forma de DAP.
Leonard Andrei (Mavrodin, judetul Teleorman) continua sa fertilizeze cu 150 kg DAP/ha. Anul acesta a obtinut 5,5 to/ha, nivel la care cultura a fost profitabila.
Mihai Budai (Diosig, judetul Bihor) cunoaste bine calitatea solurilor pe care le lucreaza. In functie de continutul de fosfor si potasiu mobil, are grija sa mentina o stare buna de fertilitate, aplicand 60-80 kg P2O5/ha si 50 kg K2O/ha. De asemenea, are grija ca si macroelementele secundare (calciul, magneziul, sulful) sau microelementele (cuprul) sa fie in cantitati suficiente.
Dintre cei care folosesc tehnologii performante, unii aplica fosforul ca ingrasaminte starter. Hans Poulsen (Cocora, judetul Ialomita) a distribuit 200 kg DAP /ha (18:46), odata cu semanatul, cu o semanatoare Horsch Pronto 8 SW.
Optimizarea tehnologiei este principala modalitate prin care fermierii incearca sa-si mareasca profitul. Solutiile tehnice difera insa de la o exploatatie la alta, uneori fiind chiar contradictorii. Va prezentam cateva optiuni tehnologice ale catorva fermieri care au avut profit la cultura graului in acest an.
Rotatia influenteaza diferit productia de grau, in functie de conditiile particulare din fiecare exploatatie. Rapita este prima optiune ca planta premergatoare pentru toti fermierii.
La Cocora, diferentele de productie dintre solele cu premergatoare diferite au fost semnificative. Rezultatele au fost urmatoarele: 8,8 to/ha dupa rapita, 8,1 to/ha dupa grau (cultura repetata), 7,8 to/ha dupa porumb si 6,2 to/ha dupa floarea-soarelui. Din pacate, cea mai mare suprafata (1.100 ha dintr-un total de 2.400 ha), a fost cultivata dupa floarea-soarelui, de aceea productia medie pe exploatatie a fost de "numai" 7,2 to/ha.
Mihai Budai, care cultiva numai grau pentru samanta (soiuri straine), a ales planta premergatoare in functie de caracteristicile soiurilor de grau cultivate. De exemplu, dupa porumb a semanat numai soiurile cu o buna toleranta fata de fuzarioza spicelor (deoarece prezenta resturilor vegetale de porumb poate favoriza fuzarioza). Celelalte soiuri sunt cultivate dupa rapita si floarea-soarelui.
Lucrarile solului pot fi realizate prin aratura sau lucrari minime, fara a influenta foarte mult nivelul productiei. Mihai Budai ara si pregateste patul germinativ cu combinatorul cel putin o data la doi ani. Cand nu poate ara, utilizeaza decompactorul (22-26 cm adancime) in ceilalti ani. Hans Poulsen lucreaza solul cu un cultivator Tiger de la Horsch, iar dupa aceea seamana direct cu Horsch Pronto 8 SW. Un fermier din judetul Calarasi, care a obtinut o medie pe exploatatie de 7,3 to/ha (a avut si parcele de 9 to/ha la soiul Glosa), ara, apoi seamana cu Kverneland MSC 3000. Leonard Andrei a efectuat o lucrare cu discul greu si a pregatit patul germinativ prin doua treceri cu discul usor.
Azotul este aplicat toamna odata cu fosforul (DAP) sau inainte de aratura (70-80 kg uree/ha la Diosig), iar primavara se administreaza in 2-3 fractii. Pentru productii mari, doza de azot depaseste 150 kg N/ha.
Soiurile utilizate sunt atat straine, cat si romanesti. Mihai Budai (care pe cele mai slabe parcele obtine 6,8-7,2 to/ha, avand si sole de 10 to/ha) foloseste numai soiuri straine. Fermierilor "incepatori" sau celor cu potential economic limitat le recomanda soiuri mai rustice, ce realizeaza productii de 4-4,5 to/ha, pe cand la soiurile foarte productive se recomanda o tehnologie mai pretentioasa (3-4 fungicide, 3 fractionari ale dozei de azot, combaterea buruienilor monocotile, regulatori de crestere etc.). Tot soiuri straine (KWS) foloseste si Hans Poulsen.
Densitatea naste "dispute tehnologice". Gheorghe Ittu (INCDA Fundulea) face cateva precizari interesante. Trebuie sa fim constienti de faptul ca sunt diferente intre soiurile create pentru conditii temperat continentale (soiurile romanesti si cele din tarile vecine) si cele ameliorate pentru climat umed.
Deoarece la actuale soiuri romanesti se foloseste gena Rht1, cea care determina talia scurta (semi-pitica) a plantelor, exista o mai buna sincronie intre frati. Aceasta inseamna ca fratii sunt foarte asemanatori, atat ca marime cat si din punct de vedere calitativ, deoarece fratele principal nu mai are dominanta apicala, asa cum se intampla cu vechile soiuri romanesti de talie inalta. De aceea, nu are nici un sens sa se semene (foarte) des atunci cand exista conditii bune de infratire. Nici soiurile vestice nu au fost create pentru infratire puternica, dar acest lucru se intampla cand gasesc conditii bune de infratire. Mihai Budai are ca obiectiv 280-300 plante/mp, din care rezulta 750-800 spice, uniforme.
Pentru a folosi capacitatea de infratire, trebuie semanat la inceputul epocii optime. Hans Poulsen a inceput semanatul in 17 septembrie si l-a terminat la mijlocul lui octombrie. Dupa rasarire, densitatea a variat intre 250-350 plante/mp, in functie de data semanatului.
Controlul buruienilor este foarte important in tehnologiile performante. Hans Poulsen foloseste o strategie originala. Inainte de recoltarea plantei premergatoare (graul si rapita), aplica glifosat pentru a curata terenul. Dupa lucrarea cu combinatorul Tiger, mentine solul "negru" prin erbicidarea cu glifosat. In aceasta toamna a aplicat si Legato Plus, un erbicid preemergent.
Horia-Victor HALMAJAN
