Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Zilele campului în Insula Mare a Brailei

Insula Mare a Brailei si-a deschis portile, pe 3 si 4 iunie, în cadrul unei întalniri la care au participat peste 2.000 de fermieri. La evenimentul organizat de Agricost împreuna cu DuPont si Pioneer, invitatii au avut ocazia sa vada performanta la care s-a ajuns dupa 13 ani de munca si investitii într-o zona "scaldata" de Dunare.

Culita Tarata, cel care a început investitiile în IMB în 2001, a fost prezent la eveniment. El a laudat faptul ca firma Agricost continua activitatea începuta de el si le-a cerut fermierilor sa tina la pret cand îsi vor vinde recolta.
"Nu eram pregatit sa tin un discurs pentru ca, de ceva vreme, mi-am gasit serviciu la stat, sunt presedinte CJ Neamt. Dar, asa sunt vremurile. (...) Va rog sa tineti aproape unii de altii si sa nu dam recolta pe preturi de nimic. In Cehia, saptamana aceasta, rapita s-a vandut cu 370 de euro pe tona, la noi este 315-312-330 euro. Va rog sa ne informam unii pe altii si sa nu cedam la preturile pe care le impun ei".
Constantin Dulute, presedintele Agricost, a vorbit despre ce înseamna sa investesti într-o exploatatie de mari dimensiuni. "Si noi, cei care investim în IMB, avem aceleasi temeri pe care le aveti dumneavoastra, fermierii. Si noi avem emotii cand nu ploua toamna, cand e ger iarna, cand nu ploua primavara, cand preturile sunt mici. (...) Multumesc colectivului din IMB ca s-a adaptat noilor tehnologii. Vom continua acest trend si vom aduce în IMB ceea ce este mai performant în lume."
Culita Tarata jr. este, de la începutul anului, director general în IMB, în locul lui Lucian Buzdugan, devenit acum presedintele consiliului de administratie. Merge astfel pe urmele mentorului sau, motiv pentru care tatal sau l-a alintat "Buzduganel". "Anul trecut, am reusit sa realizam o productie totala de 330.000 tone de cereale si oleaginoase, la care am adaugat peste 3.000 de tone de lucerna fan, pentru prima data. (...) Astazi, cu totii ati vazut nivelul Dunarii, care nu este chiar mic. Dar, pe noi ne-ati gasit într-o stare fireasca, chiar daca nu lipsita de grija. Ne-ati gasit linistiti pentru ca, prin eforturi proprii, am reusit sa înaltam digul cu 75 cm pe 60 km, am curatat 350 de km de canale. In ceea ce priveste irigatiile, am reusit sa cumparam pentru ultima etapa 110 pivoti, ajungand la un total de 350. Am investit peste 25 de milioane de euro. Sunt salvarea noastra cand vremea e mai putin prielnica. Avem 36.000 ha irigate. Am mai cumparat 5 echipamente de erbicidat, avand acum în total 20 si putem sa facem lucrari în timp record", a precizat Culita Tarata jr.
Lucian Buzdugan a explicat: "Din anul 2000 si pana în prezent, TCE si Agricost, pe cele 56.000 ha, au virat la bugetul de stat prin taxe, impozite si redeventa 88,8 mil. euro, din care 46 mil. euro redeventa. Sumele primite prin subventii au fost de 72 mil de euro, rezulta ca am achitat în plus peste 16,8 milioane euro. Am mai investit, din profitul nostru si din surse atrase, înca 84,9 milioane euro. Fara investitii, nu se poate face performanta."

Vasile Iosif, director general DuPont Romania: "In fiecare an, dorim sa începem evenimentele noastre din camp cu IMB si sa multiplicam acest exemplu de succes la nivel national. Numai asa productia noastra medie poate sa creasca de la 3,4 tone de grau la peste 6 tone (IMB a avut 7,1 tone/ha)".
Grigore Mocanu, consilier tehnic Agricost, a facut un apel sa nu se distruga digurile incintelor îndiguite, pentru deversarea Dunarii, mai ales acum, dupa ani de eforturi si investitii în agricultura din asemenea zone. Apelul a fost întarit de Buzdugan: "S-a nascut ideea buzunarelor pentru momentele de viitura. Nimeni nu vrea sa înteleaga ca Dunarea nu este nici parau si nici rau interior, ci ca acesta, cand vine cu debit mare, perioada de curgere dureaza între doua saptamani si o luna. Orice buzunar ar fi creat, fie ca se cheama Insula Mare a Brailei, Balta Ialomitei sau alte incinte îndiguite, ar rezolva problema pentru 2-3 zile. In rest, apa ar reveni la acelasi nivel, aceleasi volume si nu ar realiza nimic, ci ar distruge ceea ce am realizat cu eforturi foarte mari".

Vizita în camp a avut patru opriri, la culturile de rapita, porumb, grau si soia. A fost vizitat si parcul de masini si utilaje. Prezentarea a fost facuta de Lucian Buzdugan. Adept al lucrarilor minime ale solului, a vorbit despre urmatorul nivel de tehnologie ce se va aplica în IMB: semanatul direct. Din Argentina, unde tehnologia se aplica pe scara larga de 30 de ani, a fost adus un utilaj pentru semanat direct. Este vorba despre semanatoarea Fabimag FG 01, promovata de Quality Crops. Semanatoarea nu a fost înca folosita în IMB. Dupa recoltarea orzului, va fi utilizata pe 2.000 ha, dar si în primavara, deoarece poate fi folosita pentru orice cultura. "Semanatul direct înseamna ca un numar mare de ani nu se mai face nici o alta lucrare pe sol. Un semanat direct presupune ca toate resturile vegetale sa ramana deasupra solului. Sunt multe lucruri pro si contra, dar se spune ca tasarea solului ar limita folosirea acestei game de masini. Asa gandeau si argentinienii în urma cu 30 de ani", a spus Buzdugan.
Mihai Solomei, director tehnic Agricost, a prezentat tehnologia de cultivare a rapitei, cultura existenta în insula pe 12.000 ha. Dupa grau, a fost facut un dezmiristit la 4 cm. "Scopul a fost de a pune resturile vegetale în contact cu solul, pentru a se dezintegra si de a pune în contact samulastra de grau pentru a rasari înainte de a semana rapita. "
El a mai atras atentia asupra importantei aplicarii sulfatului de amoniu din toamna. "In primavara, la plecarea în vegetatie, rapita are îngrasamantul în sol, nu mai asteptam o ploaie pentru a intra în sol si nici nu eliminam riscul sa nu se poata intra în camp din cauza conditiilor meteo."
Gazda la cultura de porumb a fost Grigore Mocanu, consilier tehnic. El a vorbit despre importanta reducerii numarului de lucrari. "Facem o prelucrare a solului la 25 de cm adancime, ocazie cu care administram si îngrasamintele pe baza de fosfor. Aceasta este singura lucrare a solului." Pana vine înghetul se mai aplica glifosatul de 2-3 ori, în functie de necesitati. "Am renuntat la orice trecere cu tractor sau masina agricola primavara. Mergem direct cu semanatul", spune veteranul IMB. El justifica decizia prin faptul ca în orice iarna, prin înghet-dezghet, se produce o afanare a solului pe o adancime de 50 cm. "Prin aceste treceri stricam ce ne-a lasat Dumnezeu gratis."

Cristian Opris, director de vanzari DuPont pe partea de sud-est a Romaniei, a explicat solutia" "Colegii din IMB au încercat foarte multe insecticide, în diferite concentratii si amestecuri. Singurul produs care a rezolvat problema a fost Coragen. Este un produs pe care DuPont l-a lansat acum patru ani."
La cultura de grau, discutiile au mers spre reducerea normei de semanat. A fost redusa densitatea la 400 de boabe/mp. Fermierii au putut sa vada si cum arata cei 5 hibrizi ai Saaten-Union semanati cu o densitate de doar 120-130 de boabe.
Cultura de soia devine tot mai importanta pentru IMB. Anul trecut au fost cultivate 4.000 ha, cu o productie medie de 4.100 kg/ha. Anul acesta, au fost semanate 8.000 de hectare, iar dupa ce se va recolta orzul, vor fi semanate, în cultura succesiva, înca 4.000 ha.
"Adevarata provocare în cultura de soia conventionala este combaterea buruienilor. Compania DuPont este prezenta în schema tehnologica din IMB cu doua erbicide extraordinar de bune. Nu spunem numai noi asta, ci si specialistii din insula, din moment ce prefera sa le foloseasca", a subliniat Horia Pop, reprezentant DuPont. Este vorba despre Harmony, erbicid sulfonilureic extrem de eficient pentru combaterea buruienilor cu frunza si Pilot, un graminicid care combate monocotile anuale si perene.

Alina BARDAS
Adrian MIHAI



Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!