Interesul pentru evenimentele agricole marca "Nicolae Sitaru" este urias. Motivele sunt numeroase: de la încrederea în aptitudinile lui de manager-tehnolog la o exploatatie destul de mare si profitabila, pana la farmecul personal, care l-a ajutat sa fie un lider autentic al mai multor categorii de fermieri.

De aceea, "Ziua porumbului" de la Orezu s-a evidentiat nu numai prin prezenta mare (în jur de 1.000 de participanti), ci si prin cantitatea de informatii "discutate". Este adevarat ca o parte din informatii au fost distribuite la sosirea la standuri, dar multe, poate cele mai utile, au fost obtinute de fiecare fermier interesat de la reprezentantii celor 13 companii de seminte.

Informatii generale
- Au fost semanati 78 de hibrizi (cate 6 hibrizi de la 13 companii: IF Porumbeni, KWS, Maisadour, RAGT, Euralis, Syngenta, Limagrain, Procera, Dow Seeds, INCDA Fundulea, Pioneer, Dekalb si Caussade Semences, la doua densitati: 65.000 si 75.000 plante/ha. Au fost comparate în total 156 variante (78 hibrizi * 2 densitati), într-o singura repetitie fiecare.
- Suprafata recoltata a fost de 1.580 mp la densitatea de 65.000 plante/ha si de 947 mp la densitatea de 70.000 plante/ha.
- S-a fertilizat cu 18 kg N/ha + 46 kg P2O5/ha la semanat (100 kg starter 18:46) si cu 91 kg N/ha aplicate dupa semanat, înainte de rasarit (273 kg azotat de amoniu/ha).
- Controlul (foarte eficient) al buruienilor a fost facut cu produse Bayer: Adengo (preemergent), Buctril Universal (4-6 frunze) si Equip (10 frunze). Andrei Zaharia (reprezentantul Bayer pentru Ialomita si Calarasi), cel care a urmarit administrarea erbicidelor, considera ca produsele folosite în lotul demonstrativ reprezinta probabil cea mai eficienta schema de combatere a buruienilor din cultura de porumb.
- Daca facem media celor 12 variante de la fiecare companie (6 hibrizi la doua densitati), observam ca:
a) La 11 companii (din 13), media productiilor a depasit 9 t/ha.
b) 5 companii au avut media productiilor peste 10 t/ha: Pioneer (10.733 kg/ha), KWS (10.422 kg/ha), Dekalb (10.147 kg/ha), Maisadour (10.064 kg/ha) si Euralis (10.021 kg/ha).
c) Cele mai "mici" productii medii au fost de 8.552 kg/ha si 8.249 kg/ha.
- Cel mai bun rezultat de productie a fost obtinut la hibridul P 9911, FAO 410, de la Pioneer (11.730 kg/ha la densitatea de 65.000 plante/ha).
- 7 hibrizi au avut productii mai mari de 11 t/ha, 5 fiind de la Pioneer si cate unul de la Euralis si Maisadour.
- Media umiditatii la recoltare a fost mai mica la densitatea de 65.000 plante/ha pentru toti hibrizii, media fiind de 12,09%, fata de 13,28% la 70.000 plante/ha. Media umiditatii calculata la hibrizii unei companii pentru ambele densitati a variat între 10,90% (la hibrizii Maisadour) si 15,9% la o alta companie.

Densitatea de 65.000 plante/ha pare alegerea corecta în conditiile de la Orezu
In conditiile de la Orezu din acest an: sol fertil, neirigat, 109 kg N/ha si 46 kg P2O5/ha, an favorabil, hibrizi din grupele FAO 300-490, se pare ca cea mai buna alegere este densitatea de 65.000 plante/ha. Argumentele sunt urmatoarele:
- Diferenta dintre productiile medii (obtinute de la 78 de hibrizi pentru fiecare densitate) a fost de 51 kg/ha în favoarea densitatii mai mici: 9.623 kg/ha la 65.000 plante/ha fata de 9.572 kg/ha, la 70.000 plante/ha.
- Costul mai mic al semintelor/ha.
- Umiditate mai mica la recoltare.

Neuniformitatea terenului a influentat rezultatele
Cand comparam însa productiile unor hibrizi la cele doua densitati, observam uneori diferente foarte mari, care nu par sa se datoreze interactiunii densitate/ grupa de maturitate FAO. Diferentele par mai degraba generate de neuniformitatea terenului. De exemplu, la una din companiile prezente, diferentele dintre productiile obtinute la aceiasi hibrizi cultivati la densitati diferite au fost urmatoarele:
a. 1.903 kg/ha (FAO 390), 1.547 kg/ha (FAO 330), 949 kg/ha (FAO 410), în favoarea densitatii mici.
b. 919 kg/ha (FAO 380), 894 kg/ha (FAO 480) si 143 kg/ha (FAO 450), în favoarea densitatii mari.

S-ar putea ca si ordinea de clasare a hibrizilor, sau ca marimea productiei sa fi fost influentate de neuniformitatea terenului. Iata si cateva argumente în favoarea acestei ipoteze:
1. Pentru realizarea unei productii de 10 t/ha, plantele de porumb absorb în jur de 200 kg N/ha (consumul specific la acest nivel al productiei este de 20-22 kg N pentru fiecare tona de boabe).
2. S-au aplicat "numai" 109 kg N/ha (18 kg N/ha din DAP si 91 kg N/ha din azotat de amoniu).
3. Coeficientul de utilizare al îngrasamintelor cu azot este de 0,6, atunci cand sunt aplicate înainte de stadiul de 8 frunze ale porumbului. In acest caz, fertilizarea a contribuit efectiv la realizarea productiei cu aproximativ 65 kg N/ha.
4. Aceasta înseamna ca productia s-a "bazat" pe aproximativ 135 kg N/ha din sol. Azotul provine în primul rand din mineralizarea materiei organice din sol, favorizata de aratura adanca (35 cm în acest caz) si de conditiile climatice (caldura si umiditate). Specialistii de la Institutul Arvalis considera ca solul poate furniza în anii favorabili mineralizarii materiei organice între 60-130 kg N/ha, sau chiar mai mult.
5. Cand contributia solului este atat de importanta, se întelege ca orice "ochi de nisip" sau orice alta neuniformitate texturala sau agrochimica poate reduce productia din loturile demonstrative.
6. Desi din punct de vedere tehnic conditiile de experimentare au fost corecte (toti hibrizii au fost semanati în aceeasi zi, cu aceeasi semanatoare), unii vizitatori au observat diferente de densitate cauzate foarte probabil de calitatea semintelor: loturile au fost semanate devreme, iar la unii hibrizi, cu valoarea mica a cold-testului, rasarirea a fost mai mica si neuniforma.

O alta cauza a diferentei dintre hibrizi ar putea fi si cerintele lor tehnologice diferite: alte densitati, aplicarea mai tarzie a azotului, doze mai mari de îngrasaminte, semanat mai tardiv etc. Unul din reprezentantii companiilor prezente mi-a spus ca nu este nemultumit de locul ocupat în "competitie" de hibrizii firmei sale deoarece, cu tehnologii optimizate, unul din clientii sai a obtinut 14 t/ha.

Horia-Victor HALMAJAN