Patrick Valmary, director de cercetare la Caussade Semences, este si consultant în agricultura integrata si sustinator al culturii de lucerna. Este avocat pro-bono. Cultura de lucerna are nevoie de astfel de voci.

Agricultura integrata înseamna diminuarea inputurilor externe în exploatatia agricola si cea mai buna administrare a resurselor naturale. Pentru ca se urmareste "durabilitatea", agricultura integrata trebuie sa fie eficienta din punct de vedere economic, acceptabila pe plan social si tolerabila din punct de vedere ecologic. Acest sistem promoveaza practici cum ar fi eliminarea aratului solului, acoperirea permanenta a lui, lupta biologica împotriva daunatorilor, amenajarea ecologica a peisajului.

Activitatea solului trebuie repornita
"Scopul nostru este sa introducem mai multe leguminoase în rotatie", spune Valmary. Lucerna are un rol important în aceast tip de agricultura. Are puterea de a revitaliza toate rezervele din sol. "Eu am constientizat ca în zonele continentale solul este foarte bogat dar închis. Rezerve exista foarte multe, dar nu sunt activate. Sunt probleme de frig, de seceta. Toata activitatea biologica este oprita", spune consultantul. Activitatea solului este repornita prin lucrari fara aratura, sisteme de covor vegetal de lucerna, leguminoase ca mazariche, mazare. Sunt arhicunoscute calitatile culturii de lucerna privind îmbogatirea cu azot, structurarea solului si efectul de erbicid.

Cultura viitorului
O remarca pe care o face consultantul se refera la raspandirea culturii de lucerna în lume. Se poate cultiva în toate colturile lumii. In Romania se produce samanta de lucerna ce se cultiva în Kazahstan pentru ca productia de fan sa ajunga în China. Valmary considera ca lucerna are un potential extraordinar de dezvoltare si ca, la un moment dat, va deveni chiar cea mai întinsa cultura din lume. Nu însa foarte curand. "Daca va uitati la caracteristicile lucernei, vedeti ca este de viitor. Se exploateaza timp de 3-5 ani. Produce cea mai multa proteina la hectar", argumenteaza Valmary.
Consumul, cel de care depinde extinderea suprafetelor are si el rezerve de crestere. Valmary remarca utilizarea lucernei în alimentatia umana, adesea neglijata. In Maroc exista triburi care au o traditie în a consuma lucerna. In Franta exista o cooperativa care produce lucerna deshidratata folosita în Africa în lupta împotriva malnutritiei copiilor. "Le dau praf de lucerna pentru ca are o proteina asemanatoare celei din carne", spune Valmary. Lucerna este bogata în fier si o sursa importanta pentru vitaminele B6 si E. Contine si o cantitate suficienta de vitamina D, precum si calciu si fosfor, care fortifica scheletul osos si dentitia copiilor.
Interesul pentru cultivarea lucernei a fost atat de mare în Golful Persic încat, paradoxal, s-a ajuns la interzicerea ei. Apa potabila freatica a fost secata din cauza irigatiilor. Se faceau 10-12 coase. Asa se face ca acum, portul Constanta poate fi o deschidere foarte importanta pentru fermierii romani.
Valmary observa o duplicitate. "Americanii ne învata sa folosim soia, dar la ei cresterea animalelor se face cu porumb si lucerna", a remarcat consultantul.

O cultura "anti-business"
Cu toate aceste avantaje economice, agronomice si de sanatate, cultura de lucerna este într-un con de umbra fata de potentialul pe care îl are. Explicatia sta tot în bani. Sunt putini cei interesati sa o promoveze. Producatorii de samanta nu au o piata mare. Cultura poate sa reziste cinci ani. Pe de alta parte, din vanzarea hibrizilor de porumb, spre exemplu, banii vin în fiecare an. Nici investitiile în cercetare nu pot fi sustinute de o cultura prea putin generatoare de afaceri. Fara sa cadem în capcana conspiratiei, trebuie remarcat ca si consumul de motorina scade, la fel si cele de îngrasaminte si produse de protectia plantelor.

Patrick Valmary,
director de cercetare la Caussade Semences

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 48 din 17 decembrie 2014