Maïsadour Semences si Sever Popa din Rociu, judetul Arges, testeaza împreuna anul acesta, pentru prima data, un mix de leguminoase si rapita. Incercarea se face pe trei hectare, langa care se afla alte trei semanate clasic. Pana acum, fermierul se declara multumit. Nu se astepta ca leguminoasele sa evolueze atat de bine.
Pentru Sever Popa, cultura de rapita este una importanta. Anual o seamana pe 450-550 ha, din cele 2.000 de hectare pe care le lucreaza.
Efecte asteptate
Scopul acestui amestec este de a asigura o nutritie buna a rapitei, la iesirea din iarna, prin aportul de azot al leguminoaselor. Amestecul ar trebui sa restituie fertilizant natural pana la înflorire. Un alt efect al amestecului este limitarea competitiei buruienilor în cultura. Acestea rasar, dar se dezvolta mai putin si astfel se poate renunta la o erbicidare.
Al treilea beneficiu este faptul ca se îmbunatateste structura solului, pana la o adancime de 20-30 cm. Solul va fi mai bine "aerisit" datorita radacinilor ce prin distrugere vor favoriza patrunderea aerului.
Echilibrul amestecului de specii
Varietatile semanate provin de la firma Jouffray Drillaud, firma partenera cu Maïsadour pentru plante furajere, cu care Maïsadour Semences a realizat un parteneriat pentru vanzarea geneticii. Amestecul utilizat a fost format din mazariche si trifoi, mai exact 20 kg/ha din Vicia Sativa (varietate: Nacre), Vicia atropurpurea (varietate: Bingo) si Trifolium Alexandrinum (varietate: Tabor). Semintele au fost amestecate cu 3 kg de rapita, hibridul Galia de la Maïsadour Semences, la o densitate de 50-55 boabe/mp. Lise Grimoux, manager pentru vestul Romaniei al Maïsadour Semences, subliniaza faptul ca în acest amestec se poate utiliza orice hibrid de rapita.
Importanta în acest amestec este nu doar alegerea speciilor de leguminoase, ci si a varietatilor. Acestea au fost selectionate astfel încat sa aiba o dezvoltare rapida în toamna (vigoare la rasarire), dar totusi puterea lor de a acoperi rapid pamantul nu trebuie sa duca la o competitie cu rapita. O alta caracteristica este cea de a se distruge usor la ger. Este asadar un echilibru pe care cei de la Jouffray Drillaud l-au gasit dupa numeroase testari realizate în Franta, acolo unde culturile asociate au devenit o obisnuinta.
Testari pentru cel putin trei ani
Parcela va fi tinuta în observatie si în anii urmatori. Se va face recoltare diferentiata la rapita, dar va fi urmarita si evolutia graului ce se va semana în toamna lui 2016. "Vom putea sa tragem concluzii dupa minimum 2-3 ani", spune fermierul. Primul bilant al rentabilitatii masurii se va face totusi în vara, dupa ce se va recolta rapita. Fermierul este optimist. Este posibil ca simpla eliminare a unei erbicidari sa acopere costul cu samanta leguminoaselor. Sever Popa mai spune ca dupa finalizarea testarilor este posibil sa micsoreze cantitatea de azot din toamna.
Studiile facute în Franta de Maïsadour si Jouffray Drillaud arata ca aportul este de 30-40 de unitati de azot. Pentru a atinge acest nivel este necesar ca masa verde sa aiba cel putin 600 g/mp la intrarea în iarna, obiectiv îndeplinit în experimentul facut la Rociu.
Din observatiile celor doi, rapita din amestec nu este sensibil mai mica decat cea semanata în modul clasic.
Rapita a fost semanata la sfarsitul lunii august, în conditii de seceta cumplita, dupa cum îsi aminteste fermierul. "La noi în zona, daca rasare pana la 20-25 septembrie, stii ca faci rapita. Daca rasare dupa 1 octombrie, lucrurile încep sa se complice." Ploile s-au lasat asteptate si i-au dat emotii fermierului. Au venit pe 18 septembrie.
Soluri podzolice
Imbunatatirea calitatii solului este foarte importanta pentru fermierul Sever Popa. Ferma sa se afla într-o zona cu soluri podzolice. Degradarea solului se datoreaza continutului mare de argila care face ca terenurile sa aiba o permeabilitate foarte redusa. Spune ca are peste 70% continut de argila.
"La orice ploaie de 30 de litri apa începe sa balteasca. Scade pH-ul, solurile devin foarte acide, creste continutul de ioni de aluminiu, care au rol nefast asupra sistemului radicular al plantelor. Ionii de aluminiu în cantitate foarte mare inhiba perisorii absorbanti formati pe radacini", explica el comportamentul solurilor sale. Intr-o caracterizare a dificultatii de a lucra în acea zona, Sever Popa mai spune ca, acolo, fermierii buni, obisnuiti cu cernoziomuri, s-ar compromite în trei ani. Abia apoi ar începe sa învete particularitatile solului...
Adrian MIHAI