În prima saptamana a anului, o stire bulversa piata internationala a graului. Egiptul, cel mai mare cumparator, anunta toleranta zero pentru "cornul secarei", la importuri. Cum problema a fost aparent solutionata, nu vom detalia subiectul, dar situatia este un bun prilej pentru a întelege mai bine modul de functionare a pietei, cu ajutorul traderilor Cargill.

Anuntul Egiptului a prilejuit multor fermieri sa afle ca graul lor, pe care îl vand traderilor, trebuia si pana atunci sa nu depaseasca un grad de infestare de 0,05%, cu aceasta ciuperca. Este una din conditiile pe care egiptenii le pun furnizorilor într-un caiet de sarcini de 11 pagini. În negocierile pe care le au cu fermierii cand cumpara cereale, traderii nu transfera în mod direct toate obligatiile pe care ei si le asuma în fata beneficiarilor. Le comunica producatorilor doar parametrii-cheie pe care îi urmaresc, de obicei masa hectolitrica si, mai nou, proteina. Totusi, comerciantii de cereale trebuie sa se asigure ca, per total, marfa pe care o intermediaza respecta cerintele cumparatorului. Cerinte sunt multe. Sunt urmarite: sparturile, boabele defecte, indicele de cadere, boabele toxice, corpuri straine, cadmiu si plumb, seminte de buruieni. Chiar si cu o asemenea lista de cerinte, Egiptul este una din destinatiile ce pune conditii mai usor de respectat privind calitatea graului. "Orice alte destinatii adauga cerinte privind glutenul si W-ul. De pe nici un alt contract de panificatie pentru export glutenul nu lipseste. Spre exemplu, Etiopia, o destinatie importanta pentru graul romanesc în acest an, solicita gluten de 26%. În general, pentru orice grau cu proteina 12,5% se mai cere si un W de 180", subliniaza complexitatea conditiilor pentru export Iulian Ungureanu, director comercial al Cargill. Aceasta este explicatia pentru care traderii prefera sa vanda Egiptului.

Calitatea productiei decide parametrii ceruti
Parametrii-cheie pe care traderii îi comunica fermierilor variaza si ei în functie de calitatea productiei existente pe piata. Conditiile meteorologice, dar si nivelul de tehnologie ales de fermieri, în special de fertilizare, influenteaza calitatea productiei.
Într-o perioada, criteriul pe care îl urmareau traderii era ca graul cumparat sa aiba o masa hectolitrica de minimum 77. Masa hectolitrica reprezinta parametrul principal ce influenteaza extractia fainii de grau si secara.
Dintr-un grau cu o masa hectolitrica de 80 kg rezulta mai multa faina decat din aceeasi cantitate, care are însa o masa de 75 kg. Managerul estimeaza ca, în anul agricol curent, peste 90% din grau îndeplineste criteriul masei hectolitrice. În schimb, frecvent, loturile analizate ce aveau o masa hectolitrica de minimum 77 prezentau valori ale proteinei de 10,5-11%, ceea ce înseamna indici de panificatie scazuti si, implicit, o diferenta de pret foarte mica sau chiar zero fata de graul asa-zis furajer. Contractele pentru exportul în Egipt prevad un nivel de minimum 12%. Din acest motiv, traderii au introdus în contractele lor de cumparare un nivel al proteinei. Cu cat e mai crescut nivelul de proteina, cu atat pretul oferit de traderi este mai mare. Diferenta dintre ofertele acestora variaza în functie de politica comerciala si viziunea de piata a fiecarei companii.
La începutul campaniei erau diferente mari în privinta modului de penalizare pe care traderii îl practicau. "Nu se stia amploarea, se credea ca nivelul scazut al proteinei e o problema izolata si se penaliza cu un procent mai mic. Traderii sperau sa îndeplineasca pragul prin amestecul diverselor cantitati. Penalizarile au crescut cand s-a vazut ca de fapt nu aveau cu ce sa amestece ca sa livreze cu proteina 12%, cum trebuia garantat catre Egipt. S-a vazut apoi ca 12% este un prag dificil de atins fara analiza fiecarui lot de marfa achizitionat", explica Ungureanu. Asa s-a ajuns ca graul cu proteina 12% sa aiba preturi diferite fata de cel cu 11,5%, avand destinatii diferite.
Sanctiuni dure pentru traderi
Traderul trebuie sa respecte parametrii pe întreaga cantitate, dar si pe subloturi. Sanctiunile sunt dure. "Daca ai trei subloturi (a cate 2.500 tone) care nu îndeplinesc un indice calitativ, primesti 1% penalizare din pret pe fiecare sublot de marfa, iar între trei si sase loturi necorespunzatoare, acest procent este marit la 3% pe toate loturile de marfa aflate în aceasta situatie. Numarul subloturilor cu depasiri ale indicilor calitativi nu trebuie sa depaseasca un maxim de sase, altfel risti ca întreg vaporul sa îti fie refuzat", exemplifica Irina Fantaneru, senior trader la Cargill.
Modul în care este platit continutul de proteina este influentat de oferta. Anul acesta nu au mai fost diferente de pret ca în alti ani între graul de calitate scazuta si cel superior. Fantaneru da exemplu anul trecut, cand diferenta a fost si de 35 de euro, ca urmare a faptului ca a existat putin grau calitativ. Anul acesta sunt diferente de pana la 10 euro între proteina 12% si furaj. S-a creat o piata si pentru acel 11,5% proteina, pentru ca Romania si Ucraina au avut astfel de grau, tocmai pentru a obtine un pret ceva mai bun decat pentru cel furajer. Diferentele de pret erau la un moment dat de 2-3 euro între furaj si 11,5% sau între 11,5 si 12%.


Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 9 din 9 martie 2016