In Franta, solutiile inovatoare nu sunt "descoperite" de regula de agricultori. La noi, fermierii introduc progresul tehnic in urma unor experiente proprii sau adapteaza secvente tehnologice vazute in strainatate ori experimentari facute de companiile producatoare de seminte si PPP. De aceea va vom prezenta in mai multe articole idei preluate din Perspectives Agricoles, cu rezultatele unor incercari/cercetari despre diferite elemente tehnologice.
In anul 2010 a fost realizata o experienta in nordul Frantei, pe un sol luto-argilos, in care au fost testate 11 tipuri de semanatori care au lucrat in 3 variante de pregatire a patului germinativ: fara nicio lucrare, 4 lucrari superficiale (o dezmiristire cu discul si 3 treceri cu un vibrocultor cu organele active in forma de laba de gasca) si o varianta cu lucrari superficiale in care s-a folosit un amestec de 4 plante pentru intercultura: mustar alb, facelia, linte si niger (Guizotia abyssinica).
Amestecul a fost semanat in 27 august, in miriste si a produs o cantitate de 1,4 t/ha substanta uscata. Plantele din intercultura au absorbit aproximativ 30 kg N/ha, din care 10-15 kg N/ha pot fi folosite de catre orzul de primavara. Nigerul si floarea-soarelui au fost distruse de primele ingheturi de la mijlocul lunii octombrie, restul plantelor incheindu-si vegetatia in urma aplicarii unui erbicid total in 19 noiembrie.
Orzul a fost semanat in perioada 9-11 martie 2010. Umiditatea solului in momentul semanatului este foarte importanta. Pentru a evita tasarea solului, se evita sa se lucreze cand solul este prea umed, dar nici nu se poate intarzia prea mult pentru a nu reduce potentialul de productie al culturii.
Umiditatea in momentul semanatului a variat de la 19,1% in varianta cu mulci din intercultura, la 23,1% in varianta cu semanat direct.
Deoarece o semanatoare performanta trebuie sa asigure o rasarire rapida si uniforma, a fost determinat procentul de rasarire in camp. Desi s-au inregistrat diferente mari in dinamica rasaritului (primele plantule au rasarit mai greu in terenul nelucrat, care avea si cea mai mare umiditate), procentul total de plante rasarite a variat foarte putin intre cele 3 tipuri de pregatire a patului germinativ, de la 74,2% in cazul semanatului direct, la 76,6% in cazul lucrarilor superficiale cu covor vegetal.
O diferenta ceva mai mare, de 12% a fost observata intre rezultatele obtinute cu diferite tipuri de semanatori.
Cele mai multe plante rasarite au fost inregistrate in parcelele semanate cu semanatori complexe, care aveau un modul de pregatire a patului germinativ.
Variantele in care semintele au fost imprastiate la suprafata solului cu o masina de imprastiat ingrasaminte chimice si au fost apoi incorporate printr-o trecere cu vibrocultorul, au avut valori intermediare, deoarece umiditatea solului din momentul semanatului si ploile care au urmat au favorizat cresterea plantelor.
Cel mai mic procent de rasarire s-a obtinut in cazul utilizarii unei semanatori cu patine, la care distanta dintre randuri este de 25 cm.
Densitatea finala a fost mai mare la semanatul direct in miriste (690 spice/mp), fata de 660 spice/mp la celelalte doua variante.
Fata de anul precedent, densitatea a fost mai mica cu 200 spice/mp, din cauza deficitului hidric din luna aprilie.
Productia cea mai mare, de 5,9 t/ha, a fost obtinuta la semanatul direct in miriste, datorita plusului de umiditate de care au beneficiat plantele. La celelalte variante de lucrare a solului, productia a fost de 5,4 t/ha. Tipul de semanatoare nu a influentat semnificativ randamentul.
Concluzie
La orzul de primavara, o cultura cu perioada scurta de vegetatie, solutia tehnica care a permis utilizarea cea mai eficienta a apei din sol, semanatul direct in miriste, a condus la realizarea celei mai mari productii.
Pe terenurile foarte bine nivelate, semanatul prin imprastiere cu masina de imprastiat ingrasaminte, urmata de o lucrare cu diferite utilaje de mobilizat solul superficial, s-a dovedit a fi o solutie foarte economica.