Chiar înainte de campania de recoltat, ferma Agrozootehnica Mihailesti, jud. Ilfov, a gazduit Galeriile rapitei. A fost un eveniment de promovare, în care au fost prezentati hibrizii Rapool si tehnologia pentru rapita de la BASF si Lebosol. Productiile în loturile demonstrative erau atunci estimate la 5 tone/ha. Am revenit în ferma condusa de Gheorghe Nitu (foto) pentru un prim bilant al campaniei de recoltat a culturilor înfiintate în toamna. Una din concluziile fermierului este ca rezultatele unui an de exceptie trebuie privite cu precautie.

Rapita: toti hibrizii trec de 4 t/ha
Gheorghe Nitu este unul din marii cultivatori de rapita. Anul trecut, în toamna, a semanat 1.000 de hectare cu rapita, un sfert din cele 4.000 cultivate. A încheiat campania cu o productie medie comerciala de 4.450 kg/ha. Pe loturile experimentale media a fost de 5.300 kg/ha, cu un varf de 5.900 kg/ha (la hibridul Sherpa, de la Rapool). "Concluzia noastra este ca nici un hibrid nu este cu genetica sub 4 tone/ha. Diferenta este data de ce face fiecare, ca tehnologie", spune apasat Nitu.

In cultura comerciala a avut hibrizi Rapool si Pioneer. Obisnuieste sa semene cel putin 4-5 hibrizi, iar în loturile experimentale cate 15-25 de hibrizi pentru "a afla viitorul", care e cel mai bun din cei buni. Tehnologia Clearfield a castigat si la cultura de rapita. Ocupa 60% din suprafata cultivata din ferma. Diferenta de productie din cele doua loturi e data de atentia deosebita aplicata loturilor demo, dar si de tehnologie. "Orice agronom trebuie sa gandeasca si economic. Avem echipa buna, ingineri cu experienta de 20-25 de ani, dar deviza mea este sa învete în fiecare ora, în fiecare zi", spune fermierul. Iar din testarile de anul acesta Nitu a învatat ceva. Si-a propus sa fertilizeze cu calciu si sulf, rapita fiind o cultura ce consuma intens aceste elemente.
Acum, rapita lui Nitu e deja vanduta si încasata.

Graul: productie mare si de calitate
La începutul lunii iulie, Gheorghe Nitu recoltase 35% din cele 2.000 de hectare cultivate cu grau. Cea mai mare suprafata este ocupata de soiurile romanesti, 80-85%. Glosa este vedeta, urmat de Litera si Miranda. I-a atras atentia si un soi strain, Ingenio, de la Syngenta. A dat între 8 si 9 tone la hectar. Anul acesta a semanat cu Ingenio 140 de hectare, de proba. "Indicii nu sunt la nivelul celor romanesti, dar este panificabil. Proteina a fost în jur de 13%, iar glutenul 25%." La Glosa însa, indicii sunt caracterizati "de exceptie": proteina 13,5-14%, gluten 28-32%. E adevarat, productia a fost mai mica decat la cel strain, dar totusi de notat: 6,5-7,5 tone la hectar.
"Preturile sunt în declin cu 20% fata de anul trecut. E un motiv de îngrijorare", spune Nitu, care a decis sa stocheze productia, chiar daca s-a dovedit ca anul trecut graul pastrat si-a pierdut din valoare.

Orz: doar genetica germana
Anul acesta a cultivat orz pe 400 ha. A ales un soi romanesc si cateva cu genetica germana. Rezultatele au fost net superioare la cele cu genetica germana. A obtinut în jur de 7 tone, cu masa hectolitrica foarte buna. "Desi preturile sunt în declin, a ajutat mult productia", spune Nitu. "Pe viitor nu vom mai cultiva soiuri romanesti de orz."

Mazarea: o cultura profitabila ce castiga pondere
Gheorghe Nitu începuse sa recolteze si mazarea, genetica germana. A avut 200 ha, iar productia era de peste 4 t/ha. Valorificarea nu îi ridica probleme. Pentru anul viitor, si-a propus sa mareasca suprafata. Se gandeste sa încerce si un soi de toamna. Pe terenul eliberat de mazare va înfiinta loturi semincere si de hibridare pentru a beneficia de azotul lasat.

Adrian MIHAI

Mai multe puteti citi in revista
Profitul agricol nr 28 din 20 iulie 2016