In decembrie anul trecut, s-a reunit, la Bruxelles, Grupul de Dialog Civil pe Inverzire si Plati Directe. Este o întalnire bianuala, în cadrul careia cele mai mari organizatii europene ale fermierilor discuta împreuna cu reprezentantii Comisiei, ai societatii civile si ale celorlalte organizatii implicate, problemele stringente pe cele doua teme: platile directe si înverzirea.

Romania a avut un singur reprezentant la Grupul de Dialog Civil, din cei 80 prezenti. A fost acolo directorul executiv al Asociatiei Producatorilor de Porumb, Alina Cretu (foto). Problema principala ridicata în cadrul Grupului a fost legata de ZIE, zona de interes ecologic. La nici doi ani dupa introducerea acesteia, autoritatile europene nu au creat înca un cadru clar si simplu pentru fermieri, pentru implementarea acestei masuri.

Martie 2017, primul raport al Comisiei pe ZIE

In Articolul 46 din Regulamentul 1307/2013 este prevazuta obligativitatea Comisiei Europene de a prezenta pana în data de 31 martie 2017 un raport pentru primii doi ani de implementare a ZIE la 5% pentru terenurile arabile.
Conform acestei prevederi, acolo unde este cazul, raportul de implementare al ZIE va fi acompaniat de o propunere legislativa a Parlamentului de a mari suprafata obligatorie ZIE de la 5% la 7% (asa cum este stipulat si în Articolul 43, alin. 2, al aceluiasi regulament) explica procedurile Alina Cretu.
"Insa pana acolo este o cale destul de lunga. Mai întai, trebuie înaintat raportul de implementare, iar apoi, acesta trebuie analizat si dezbatut în cadrul unor comisii speciale. Astfel, sansele ca ZIE sa treaca în 2017 de la 5% la 7% sunt destul de mici. Mai ales avand în vedere ca CE se raporteaza în lucrarile sale la anul calendaristic, nu la cel agricol."
In afara de întocmirea acestui raport, reprezentantii Comisiei Europene au subliniat faptul ca se doreste simplificarea procedurilor, astfel încat sa fie mai usor de înteles si de aplicat, atat de administratie, cat si de fermieri.
Principalele puncte pe care CE doreste sa revina în cel mai scurt timp posibil în ceea ce priveste ZIE sunt:
Diversificarea culturilor la nivel regional si subregional si perioada în care acestea sa fie diversificate. Multe state nu au fost de acord cu datele-limita impuse de Comisie pentru înfiintarea culturilor destinate ZIE. Vor fi dezbatute si perioadele de mentinere a culturilor verzi. "Fiecare tara si-a adaptat perioadele, în functie de interesele sale", spune Alina Cretu. "Insa exista o permanenta discutie între reprezentantii fermierilor si cei ai organizatiilor de mediu."

Ajustarea listei de specii disponibile pentru ZIE si marirea numarului de amestecuri. Reprezentantii fermierilor cer introducerea unui numar cat mai mare de leguminoase.
Cat priveste culturile fixatoare de azot, au cerut permisiunea de a amesteca mai multe tipuri de seminte, asa cum este permis în cazul culturilor de strat vegetal.

Cel mai dezbatut aspect a fost numarul de amestecuri disponibile pentru culturile de strat vegetal. Se doreste ca acesta sa creasca, în functie de cerintele din fiecare tara.
In ceea ce priveste bordurile si zonele tampon, s-a propus ca acestea sa nu mai fie atat de strict delimitate si sa poata fi, în acelasi timp, amestecate, în functie de specificul zonei exploatate. Totodata, s-a propus ca pentru acestea doua sa fie permise un minim de 1 m si un maxim de 20 m. De asemenea, s-a propus sa nu mai fie inclusa nici o specificare legata de productia minima.

PPP-urile interzise în culturile fixatoare de azot

Organizatiile ecologiste au reusit sa-si impuna mai demult un punct de vedere, cel privind interzicerea utilizarii pesticidelor pe culturile fixatoare de azot. Acest lucru va afecta toti fermierii care cultiva leguminoase, dar si productiile la nivel european. La întalnirea Grupului de Dialog Civil s-a rediscutat problema. Dar fermierii nu au avut succes cu pledoariile pentru ridicarea acestei restrictii.

Alice DANILA

Mai multe puteti citi in revista
Profitul agricol nr. 2 din 18 ianuarie 2017