Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
InterAgro nu a inventat ingrasamintele lichide, dar a reusit sa le adopte in tehnologia de cultura

Horia-Victor HALMAJAN

Am fost surprins sa constat ca o intreprindere mare, ca InterAgro, care lucreaza 50.000 ha si este in extindere, (utilajele lor au capacitate de lucru pentru 75.000 ha), depinde destul de mult de initiativele personale in introducerea progresului tehnic. Acest lucru se datoreaza dorintei de a face performanta, folosind cat mai eficient resursele disponibile.

Productiile mari obtinute anul trecut (9 t/ha la porumb, 6,3 t/ha la grau, 3,3 t/ha la rapita) nu au fost obtinute desigur prin tehnologii simple sau cu intrari reduse.
Dozele medii de ingrasaminte sunt semnificative (120 kg N/ha si 90 kg P2O5/ha, in functie de analizele care se fac in fiecare sola).
Masinile de top cuprind tractoare Case de 500 CP, semanatori de paioase Amity de 18 m latime pentru semanat in teren nelucrat, grapa cu discuri de 10 m latime si decompactoare de 7 m, marca Quivogne, combinator Strom de 17 m latime etc.
Saptamana trecuta am intalnit 3 dintre “motoarele” progresului tehnic de la divizia agricultura a InterAgro: directorul general, Sorin Dogaru, seful punctului de lucru Alexandria, Nelu Din si inginerul mecanic de la Alexandria, Dan Nitu, cu care am discutat despre aplicarea ingrasamintelor lichide cu azot la culturile de camp.

De ce ingrasaminte lichide?

Ingrasamintele lichide folosite la InterAgro sunt alcatuite dintr-un amestec de uree si azotat de amoniu, cu continutul de substanta activa care variaza, in functie de momentul folosirii, intre 32% si 28%. Daca se folosesc/depoziteaza la temperaturi mai scazute, se scade concentratia, pentru a mari punctul de gelificare. La concentratia de 30%, punctul de gelificare este la minus 10°C, iar la 28%, ingrasamintele lichide gelifica la minus 16°C. In luna ianuarie de exemplu, s-au utilizat ingrasaminte cu concentratia de 28%. Aceste ingrasaminte lichide sunt "precursoarele" celor solide, de aceea pretul lor este mai mic. In acest moment, ingrasamintele lichide cu concentratia de 32% azot costa 1.056 lei/t (fara TVA), fata de 1.234 lei/t fara TVA pentru azotatul de amoniu (33,5% azot).
Al doilea argument pentru utilizarea ingrasamintelor lichide este scaderea costurilor de ambalare si de manipulare. Din fabrica si pana in camp, ingrasamintele lichide trec doar "prin pompe", costurile scazand substantial.

Ce investitii sunt necesare pentru utilizarea ingrasamintelor lichide cu azot?

Depozitarea ingrasamintelor se face in rezervoare ("saltele") din panza cauciucata, cu o capacitate de 100.000 litri. Pentru cele 4.600 ha din punctul de lucru Alexandria, Nelu Din foloseste 4 astfel de "saltele".
Deoarece ingrasamintele lichide au o actiune coroziva, trebuie inlocuite toate piesele din fier sau fonta cu care acestea intra in contact, cu altele din inox sau plastic. De asemenea, duzele sunt de tip special si costa 15 USD bucata.
Pentru transportul ingrasamintelor de la fabrica din Turnu Magurele se foloseste o cisterna de 25 t din inox. Cisternele care se utilizeaza pentru transportul ingrasamintelor lichide cu azot mai pot fi folosite doar la transportul apei.
Masinile de stropit sunt cele obisnuite, dar care au pompele din plastic.

Cum s-a adoptat aceasta tehnologie?

Sorin Dogaru a citit despre ingrasamintele lichide cu azot, a vazut cum se utilizeaza in Statele Unite si in Franta si a hotarat folosirea lor la InterAgro. Dar nu oricum. A inclus aceasta noua tehnologie intr-un program de inovare tehnologica care are 3 etape:
- inlocuirea ingrasamintelor solide cu cele lichide, pentru aplicarea in vegetatie la culturile de paioase si de rapita;
- semanatul direct la culturile de toamna (cu semanatori Amity de 18 m latime, care pot aplica si ingrasamintele cu fosfor);
- semanatul direct al porumbului, concomitent cu aplicarea ingrasamintelor solide cu fosfor si a celor lichide cu azot (50% din doza totala de azot).
Utilaje noi, proiectate la InterAgro
Deoarece nu exista inca astfel de semanatori (se pot gasi masini care fac doar o singura operatie pe langa cea de semanat: aplica fie ingrasamintele solide, de tip starter, fie doar ingrasamintele lichide cu azot), lui Dan Nitu, inginerul mecanic, i-a revenit sarcina sa construiasca un astfel de prototip, pornind de la o semanatoare John Deer si subansamble produse de firma Yetter. Aceasta semanatoare va aplica azotul lichid de o parte si de alta a randului de seminte, la distante de 10-12 cm fata de seminte. Adancimea de incorporare va fi diferita: 15-20 cm intr-o parte si 7-10 cm in cealalta parte a randului de seminte, astfel incat radacinile plantelor de porumb sa foloseasca cat mai eficient azotul.
Pentru aplicarea azotului lichid in vegetatie la porumb si floarea-soarelui se construieste un alt prototip care va incorpora azotul intre randuri, la 15-20 cm adancime. Dupa testarea in productie a prototipurilor, semanatorile si “fertilizatoarele” vor fi construite de o firma specializata.

Aplicarea in vegetatie la culturile de toamna

Dupa doi ani de folosire, ingrasamintele lichide cu azot au dat deplina satisfactie. Prin aplicarea ingrasamintelor lichide, culturile sunt foarte uniforme (contributia sistemelor GPS fiind, de asemenea, importanta). Ingrasamintele au o curgere laminara, picaturile sunt mari, nu raman pe frunze, ci ajung pe sol, de aceea, arsurile produse sunt mici si nu influenteaza productia.
Azotul lichid se aplica in una sau doua fractii, inainte ca temperatura atmosferica sa depaseasca 15-20°C (20-25 martie). La 20°C, pot aparea pierderi prin volatilizare: se pierde 18% din uree, 12% din ingrasamintele lichide cu azot si 8% din azotatul de amoniu. Anul acesta s-au aplicat 255 de litri de azot lichid, cam 106 kg N/ha (densitatea este de 1,3 g/l, iar concentratia este de 32%).
Pentru fertilizarea tardiva, in faza de burduf, la InterAgro se fertilizeaza, cand este cazul, cu 50-60 kg/ha de azotat de amoniu.


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!