Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Productia de samanta de porumb din Franta: performanta si calitate

Xavier FOUEILLASSAR,
Arvalis, Institutul francez de cercetari din sectorul vegetal

Semintele de porumb sunt purtatoarele unui patrimoniu genetic care se regenereaza in fiecare an. De calitatea lor biologica depinde germinatia si rasarirea rapida in camp. Tratamentele aplicate la seminte asigura protectia viitoarelor culturi impotriva atacurilor organismelor daunatoare (ciuperci, insecte, pasari). In Franta, toate semintele de porumb destinate semanatului sunt certificate cu exigenta, inainte de comercializare.



O concentratie de tehnologie si de energie

La ce se asteapta producatorii de seminte de porumb atunci cand cumpara semintele pentru loturile de hibridare? Iata cateva raspunsuri:
- La un potential genetic variat, care sa poata fi regenerat permanent;
- La energie germinativa mare, care sa produca plante viguroase;
- La asigurarea unei protectii eficiente impotriva organismelor daunatoare, datorita unei scheme de tratament bine alese;
- La un grad mare de transparenta pe tot ansamblul lantului de productie si de conditionare.

Saizeci de ani de experienta in producerea semintelor de porumb destinate semanatului

Din anul 1950, data aparitiei primilor hibrizi, in Franta, tehnologia de obtinere a hibrizilor de porumb s-a imbunatatit permanent. In prima instanta, semintele de calitate sunt obtinute prin aplicarea corecta a tehnologiilor de cultura in loturile de hibridare. Apoi, incepand cu ziua recoltei, incepe procesul de conditionare a semintelor, pentru a le putea pastra un nivel calitativ ridicat al productiei obtinute in camp. In acest scop, prima operatie este uscarea stiuletilor in bene ventilate, imediat dupa recoltare. Dupa o triere atenta a stiuletilor, are loc uscarea propriu-zisa, la temperaturi scazute, apoi curatarea semintelor batozate, indepartarea boabelor prea usoare sau prea mici si, in fine, calibrarea, in scopul formarii unor loturi omogene.
Pe tot parcursul acestui proces de conditionare sunt efectuate controale de germinatie de catre laboratorul societatii producatoare de seminte.


Nivelul facultatii germinative este garantat

Facultatea germinativa medie a semintelor produse in Franta este foarte ridicata: 96% din seminte germineaza in conditii optime de laborator (intre 25°C si 30°C) si dau o planta viabila. Aceasta valoare este cea care reflecta, in mare parte, potentialul semintelor.
Germinatia ridicata nu garanteaza insa si un nivel ridicat de rasarire in camp, dat fiind faptul ca temperatura, precipitatiile, gradul de tasare a solului si adancimea de semanat sunt factori care pot afecta procentul de rasarire. Trebuie 5 zile la o temperatura constanta de 25°C, pentru ca semintele sa germineze, si mai mult de 10 zile la o temperatura constanta de 12°C.
In conditii mai dificile, la temperaturi sub 10°C, germinatia este incetinita atat de mult, incat efectele frigului pot duce la disfunctii in primele faze de germinare. In acelasi timp, frecventa atacurilor patogenilor poate creste pe durata rasaririi.
Tratamentele cu fungicide aplicate semintelor ofera o buna protectie a acestora in primele stadii de crestere. Pentru a estima comportamentul in conditii nefavorabile de rasarire, s-au pus la punct teste de vigoare, in incercarea de a determina loturile care prezinta un risc de rasarire ridicat.
Vigoarea unui lot de seminte este data de capacitatea semintelor de a germina si de a produce plantule viabile si omogene ca talie, cu rasarire uniforma, chiar si atunci cand conditiile de germinatie nu sunt favorabile.
In cadrul testelor de vigoare, variaza trei parametri: temperatura (de la 8 la 10 °C), cantitatea de apa pe care o au la dispozitie semintele (de la 10% pana la saturatie) si materialul in care sunt asezate semintele (sol, nisip, turba).

Marimea semintelor certificate nu conteaza

Cine nu si-a pus intrebarea daca marimea semintelor (MMB) influenteaza productia?
Pana acum, niciunul dintre testele efectuate nu a putut demonstra faptul ca dimensiunea boabelor ar influenta productia. Daca exista vreo diferenta, ea este intotdeauna inferioara erorii experimentale. Singurul efect indiscutabil al marimii semintelor tine de marimea plantulelor in primele stadii de crestere. Plantulele provenite din boabele mari sunt mai "masive" decat cele rezultate din boabele mici. Ele au un ritm de crestere mai intens, deoarece dispun de o rezerva energetica mai mare, furnizata de amidonul din bob. Acest avantaj nu se observa decat in timpul perioadei in care planta traieste din rezervele nutritive din bob, si anume, pana in stadiul de aproximativ de cinci frunze. In schimb, viteza de dezvoltare (ritmul de aparitie al frunzelor) este identica indiferent de marimea semintelor.

Prezenta impuritatilor este inevitabila, dar continutul lor este foarte mic

Loturile de seminte pot contine doua tipuri de impuritati:
- impuritati fizice, formate din corpuri straine, cum ar fi semintele din alte specii, sparturile, impuritati minerale (pietre, pamant) etc. Acest continut nu trebuie sa depaseasca 2%, fiind garantat prin certificare.
- impuritati varietale: este vorba de boabe rezultate fie din incrucisari cu polenul din afara campului (cunoscute sub denumirea de aberatii), fie dintr-o polenizare a unei linii mama, la care castrarea s-a facut imperfect (cazul autofecundarii). Sa reamintim faptul ca avem un grad de toleranta la castrarea liniilor mama de 5 la mia de panicule inflorite. Din 1996, la semintele produse in Franta, procentul total de impuritati varietale este cuprins intre 0,53 si 1,07%.

Mijloacele de realizare a calitatii semintelor

Calitatea semintelor este rezultanta a doi factori: legislatia stabilita la nivel national, pe de o parte, si structura de organizare creata de administratia publica si de catre protagonistii din sector, pentru a aplica aceasta legislatie, pe de alta parte.
Franta dispune de o legislatie care impune certificarea oficiala a semintelor inainte de comercializarea lor pe teritoriul national.
In afara mijloacelor obligatorii pe care orice stat trebuie sa si le creeze pentru a respecta aceasta legislatie, structura organizatorica creata in Franta de catre stat si de catre cei din sector permite o eficientizare si mai ridicata, care asaza productia franceza de seminte de porumb destinate semanatului printre cele dotate cu un sistem de control recunoscut ca fiind dintre cele mai bune in lume.
Efectiv, normele de calitate practicate de intreprinderile si producatorii din aceasta tara sunt, in general, mai stricte decat regulile legislatiei de baza, atat in ce priveste operatiunile din camp, cat si cele din laboratoare.
Spre exemplu, delegarea activitatilor de inspectie catre actorii din sector, sub supravegherea Serviciului Oficial de Control francez (S.O.C.), a permis cresterea numarului de inspectii oficiale in camp de la 5 (numarul minim cerut de legislatie) la 12 (aplicat in prezent). In plus, metoda notarii culturilor este omologata in sistem ISO 9001 de zece ani si se afla in prezent in curs de acreditare NFEN/CEI 17020, de COFRAC (Comitetul Francez de Acreditare).

Producatorii de seminte isi iau angajamente

Societatile producatoare de seminte care sunt membre in sectiunea referitoare la porumb din Uniunea Franceza a Producatorilor de Seminte (U.F.S.), se angajeaza sa furnizeze seminte de porumb care sa raspunda tuturor cerintelor reglementarilor europene si franceze in privinta organismelor transgenice, care sa le permita si distribuitorilor de seminte sa se conformeze acestora.



Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!