Sanda NEGURA

In anul 2010, in Prahova, nu s-au solicitat studii agrochimice pentru mai mult de 3.000 de hectare de teren arabil. Cererile au venit de la niste italieni care detin, in parteneriat cu romanii, Gruppo Pavia, care cunosc sau si-au amintit probabil beneficiile administrarii stiintifice a ingrasamintelor chimice si de la doua ferme zootehnice, acestea din urma mai mult de nevoie, procesatorii de lapte solicitandu-le astfel de documente, in spiritul directivelor europene.

Ing. Tudor Bucur, directorul Oficiului pentru Studii Pedologice si Agrochimice Prahova, a afirmat ca peste 65% dintre solurile judetului sunt slab si foarte slab aprovizionate cu fosfor, iar pe o suprafata insemnata, din cauza folosirii unilaterale a azotatului si sulfatului de amoniu, reactia solului (PH) a devenit, de la neutra sau slab acida, moderat sau puternic acida. “M-am speriat cand am vazut ca, in aproape 15 ani, PH-ul solului a scazut cu valori in jurul cifrei unu!”

Programul de monitorizare sol-teren, un deceniu de partial fiasco
Pana in 1989, fiecare judet din tara detinea o harta pedologica si agrochimica. Harta a ramas si astazi, insa datele sunt de mult expirate si nu mai pot reprezenta un reper sau un fundament stiintific. In 2002, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a emis Ordinul nr. 223 privind realizarea si reactualizarea “Sistemului national si judetean de monitorizare sol-teren pentru agricultura”, pentru o perioada de 10 ani. In Prahova, de exemplu, ar fi trebuit sa fie realizate studii pedologice (inclusiv cartari agrochimice, dar nu suficient de concluzive), pe 290.113 ha.

Din cauza finantarii modeste a programului, 17-35% din sumele anuale aprobate, s-au executat, pana in 2010, studii complete doar pentru 73.000 ha, in acest an fiind planificate alte 20.691 ha. Exista un proiect legislativ pentru continuarea acestui plan de monitorizare sol-teren pentru urmatorii 10 ani.
Baza de date se poate completa prin studiile pedologice si chimice efectuate la solicitarea primariilor, pentru extinderea extravilanului (PUZ si PUG), care sunt obligatoriu de reactualizat din zece in zece ani, folosite pentru stabilirea claselor de calitate.

Mai sunt efectuate studii obligatorii pentru unitatile zootehnice, dar si pentru anumite comune cuprinse in planul impus de aplicarea “Directivei nitrati” (protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole).

Interes foarte scazut al fermierilor pentru cartarea agrochimica
Pentru niciuna dintre suprafetele acoperite de studiile pedologice sau chimice descrise mai sus, constituita in baza de date la nivelul OSPA, nu exista solicitari din partea fermierilor pentru a cere macar elementele care sa-i ajute sa isi creioneze un plan de fertilizare in functie de sol si continutul acestuia in elementele de baza: humus, azot, fosfor si potasiu. In aceste imprejurari, pesemne ca se aplica o tehnologie de cultura partial empirica, fara sa fie cunoscute elemente esentiale, gen: tipul de sol, starea de fertilitate (rezerva de elemente nutritive), PH-ul solului etc.

Pericolul de baza ramane, in continuare, degradarea solului, prin fertilizari fie unilaterale, fie cu ingrasaminte de care solul si nici plantele nu au nevoie in cantitatile administrate.

In Prahova cel putin, doar trei ferme au comandat aceste studii anul trecut, iar in primele trei luni din acest an nu a existat nicio solicitare in acest sens. “Au existat asemenea preocupari prin anii ‘94-’96, ne spunea directorul Tudor Bucur, atunci cand inginerii inca tineau cont de aplicarea corecta a verigilor tehnologice. Probabil ca unii se sprijina si astazi pe datele furnizate in studiile vechi, fara sa isi aminteasca faptul ca ele nu mai sunt de actualitate, elementele nutritive din sol fiind in permanenta fluctuatie.

Pentru a evita riscuri suplimentare in principal de degradare a solului, probabil ca ar fi nevoie de un act normativ care sa-i oblige pe fermieri sa efectueze cartarea agrochimica. Daca punem in balanta costul unui studiu, cu reducerea cheltuielilor cu ingrasamintele sau plusul de productie, inseamna o bere pe an la fiecare hectar!”.