Pierderile anuale ale Romaniei din necultivarea soiei modificate genetic sunt de aproape un miliard de euro pe an, a declarat, ministrul Valeriu Tabara intr-o conferinta de presa in care s-a ocupat pe larg de problematica plantelor modificate genetic. Prezentam si alte opinii exprimate cu acest prilej de ministrul Agriculturii.

In loc sa importam o jumatate de milion de tone de soia, am putea produce noi doua milioane de tone

Romania ar putea produce anual doua milioane de tone de soia, dar suntem obligati sa importam anual 500.000 de tone de soia din Brazilia, SUA, Argentina, unde se produce numai soia obtinuta prin biotehnologie. Uniunea Europeana importa aproape 40 de milioane de tone, din care peste 90% este soia modificata genetic.
Exceptand Campia Padului, mici portiuni irigate din Spania sau Franta, Romania este singura tara din Europa care are conditiile necesare pentru a produce soia industrial, a spus Tabara.

Plante modificate genetic s-au creat si pe cale naturala

Nu exista niciun fel de deosebire intre planta clasica si cea obtinuta prin biotehnologii. Biotehnologiile sunt, potrivit lui Valeriu Tabara, viitorul in productia agricola mondiala.
Biotehnologia este un factor cu ajutorul caruia se poate combate foametea, cu care se pot realiza unele produse cu destinatii speciale, cum sunt medicamentele, se pot contracara schimbarile climatice, se poate diminua poluarea mediului cu pesticide si ingrasaminte in cantitate mare. Biotehnologiile sunt una dintre caile cele mai importante in reducerea emanatiilor de CO2 in lume.
Graul, de exemplu, s-a modificat genetic natural. Forma lui de evolutie in timp a fost o modificare genetica cu adevarat extraordinara.
Porumbul este o alta modificare genetica extraordinara naturala. Provine din doua specii in care boabele nu erau pe stiulete.
Daca ne gandim la proteina de soia, exista un factor toxic chiar in soia clasica, insa el poate fi ameliorat prin aceste proceduri genetice.

Cei care ataca plantele modificate genetic nu au niciun argument stiintific

Cati dintre cei care vorbesc despre plantele modificate genetic stiu ca insulina, in proportie de peste 95%, se obtine de pe un miceliu care este modificat genetic?
Tabara a vorbit si despre orezul galben modificat genetic, care nu a fost obtinut in China, ci in Elvetia. Rolul acestui orez galben este cel de a preveni orbirea prin prezenta carotenului, gena sau fractiune de gena care a adus segmente de betacaroten - un precursor al vitaminei A - si care are o influenta, prin consumul de orez, asupra ochiului. Este unul dintre elementele extraordinare naturale de a aduce aportul de vitamine in sanatate. Dar si-a pus problema cineva ce inseamna sa obtin substantele active in medicamente, natural si nu sintetic?, a mai spus Valeriu Tabara.
El a atras atentia asupra faptului ca speculatiile care apar pe marginea biotehnologiilor nu au niciun suport. Din 1996, cand au intrat in sistemul industrial, atat soia cat si alte plante modificate genetic nu a fost semnalat nici macar un caz de alergie care sa fie alaturat acestei plante. “Sunt 15 ani de productie industriala, iar suprafata mondiala cu aceste plante se apropie de 200 milioane de hectare”, a punctat ministrul.

Agricultura Europei a pierdut startul fata de agricultura americana

Agricultura Europei se confrunta pe piata cu productia gigantica din SUA; dar in ultimul deceniu au aparut si alte mari puteri agricole, datorita biotehnologiei - Brazilia, Argentina, Canada, China, India sau Australia. Insa, ce este mai grav, este fapt ca, neacceptand aceste biotehnologii, costul productiei si pretul produsului agricol si agroalimentar creste. Astfel de produse sunt mai ieftine cu 40% pana la 60%, pentru ca tehnologiile de obtinere in camp sunt mai ieftine”, a punctat ministrul Agriculturii.
Totusi, ministrul Agriculturii a subliniat ca Romania va respecta ad-literam toate regulamentele europene. Ele sunt in dezbatere. Pozitia Romaniei este ca fiecare stat sa hotarasca singur ce face pe acest domeniu.
“Eu sunt unul dintre adeptii regulilor, dar regulile sa fie cu baza si cu argumentatia necesara. Eu am avut o discutie cu comisarul pentru sanatate - John Dali - si i-am prezentat un studiu elaborat de mediul academic din Romania, pe aceasta tema”, a incheiat ministrul Agriculturii, adaugand ca va face un demers si se va adresa ministrilor de resort din Uniune.

Romania are mari sanse sa cultive soia modificata genetic in 2012

Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabara, a declarat ca are speranta ca Romania va obtine anul acesta aprobarea Uniunii Europene pentru cultivarea soiei modificate genetic, iar din 2012 va putea produce aceasta cultura.
“Facem toate demersurile. Speram sa avem acordul Uniunii Europene anul acesta. Sper ca in 2012 sa avem deschiderea pentru aceasta cultura. Citesc toate demersurile de la fermieri, cu problemele pe care le au cu importurile de proteina si stiu cat de necesara este”, a spus Tabara.
El a precizat ca este constient de faptul ca “exista probleme legate de speculatia politica in decizii si astea trebuie inlaturate”.

Cercetarea agricola romaneasca poate sa ofere soiuri de soia modificate genetic

“La Turda si la Fundulea exista soiurile de soia pregatite, spune Valeriu Tabara. Ne mai trebuie genele sa le transferam si avem soiurile noastre. De ce trebuie sa cumpar de la altii? Eu cred ca nu ar fi o problema sa le obtinem”, a spus Valeriu Tabara.
Sunt multe alte produse pe care le putem obtine din soia. Nu sa exportam neaparat soia bruta si sa o prelucreze altii, ca la floarea-soarelui sau rapita.

Fertilitatea naturala a solului, cea mai mare pierdere pe care o are Romania

Romania pierde anual 0,01 din procentele de humus, potentialul de fertilitate naturala a solului fiind cea mai mare pierdere pe care o are tara la aceasta data. Ce facem cu terenurile de pe care au disparut inclusiv buruienile, acolo unde, de pilda, continutul de fosfor este la jumatate sau la un sfert de cat a fost acum 20 de ani?, a spus ministrul.
Potrivit acestuia, soluri care in urma cu 20 sau 30 de ani, fara fertilizare, dadeau o productie de 3.000 de kilograme, astazi, tot fara fertilizare, duc la doar 1.000 de kilograme. Tabara a subliniat ca este vorba despre cernoziomul de la Lovrin sau de la Jimbolia.
Exemplul dat de ministru a venit in contextul in care acesta a vorbit despre problema poluarii solurilor si necesitatea de a limita consumul ingrasamintelor chimice.

Folosirea pesticidelor este mai periculoasa decat consumul de plante modificate genetic

Folosirea pesticidelor este mai periculoasa pentru sanatatea omului decat consumul plantelor modificate genetic. S-a demonstrat acest lucru, daca ne gandim numai la grupele cloroderivatelor, ce s-au gasit pana si in pesti. Nu mai spun despre remanenta lor pe termen lung, ori tocmai acest lucru il exclude, la aceasta data, biotehnologia, a spus Tabara. De asemenea, el a atras atentia asupra a reziduurilor provenite din industria pesticidelor, care reprezinta o alta problema, dar si emisiile de CO2 existente in atmosfera. “Apoi sunt emanatiile de CO2 - miliarde de metri cubi - pe care nu-i mai avem in atmosfera (prin introducerea biotehnologiilor - n.r.); consumul de carburant se reduce foarte mult si creste sistemul de extensie a culturilor. Nu intamplator tarile in curs de dezvoltare, cele care au conditii grele de cultura, desertice, le accepta, pentru ca sunt si plante care determina o astfel de extensie. Biotehnologiile sunt una dintre caile cele mai importante in reducerea emanatiilor de CO2 in lume. Sunt calcule si studii serioase pe aceasta tema, a explicat ministrul Agriculturii.

O privire catre viitorul omenirii: cum va evolua populatia globului in viitorii o suta de ani?

Se pune si problema pesticidelor. Considera cineva ca prefera sa fie in sol pesticide sau reziduuri de pesticide decat sa fie asa-zisele plante modificate genetic? La un atac de Diabrotica, fermierul foloseste cateva zeci de kilograme de pesticid. Or, a fost creat un hibrid de porumb cu rezistenta naturala. In opinia lui Tabara, astazi ne gasim “intr-un alt element de inflexiune, de a vedea pasul urmator, poate pana in 2050”.
Sunt putine state care si-au propus sa vada ce se va intampla in etapele urmatoare, dincolo de un an, de doi, de sapte, cum sunt bugetul si programele Uniunii Europene. Care sunt perspectivele in ceea ce priveste evolutia populatiei umane, a dezvoltarii economice a lumii si alte domenii de utilizare a productiei pe care o obtinem in agricultura? Crede cineva ca necreand organisme noi, pe baza genetica solida, vor putea rezista acestea la schimbari climatice masive?

In spatele campaniilor anti-OMG sunt interese politice si economice

Campaniile impotriva organismelor modificate genetic au in spatele lor atat interese politice, cat si economice, crede ministrul Agriculturii.
In primul rand, sunt foarte multe interese politice. Sunt partide, cum sunt cele ale verzilor; e modul lor de manifestare. Sunt si aliante politice.
In ceea ce priveste interesele economice, acestea vizeaza sectorul ingrasamintelor chimice si al pesticidelor. Prin introducerea plantelor modificate genetic nu va mai fi nevoie de erbicide, datorita rezistentei pe care o vor capata culturile. Vorbim despre milioane de tone de pesticide care nu s-ar mai aplica plantelor modificate.
Tabara a explicat ca tehnologia de cultivare este mult mai ieftina si mai eficienta. In timp ce la soia clasica se folosesc 3-4 erbicide, interventia realizandu-se si inainte de semanat si in timpul vegetatiei, la soia modificata genetic se foloseste un singur erbicid care se descompune extrem de rapid si nu intra nici in compozitia solului, nici in planta.
Cheltuielile sunt cu 40-60% mai mici decat in cazul tehnologiilor clasice. Soia, prin sistemul de tehnologie, reduce gradul de imburuienare si ieftineste productia agricola.
Valeriu Tabara a adaugat ca, in opinia sa, pozitia UE vizavi de introducerea soiei modificate genetic este una politica si pentru ca tarile membre nu au putut gestiona, la un moment dat, cateva fenomene, printre care “boala vacii nebune”, iar marea majoritate a consumatorilor europeni nu mai au incredere in cuvantul EFSA - organismul european stiintific.