Nathalie ROBIN,
Arvalis - Institut du Végétal

Retragerea de pe piata a antrachinonului, folosit pentru tratarea semintelor, a determinat in Franta cresterea pagubelor cauzate de pasari. In unele regiuni, pierderile cauzate de pasari sunt mai mari decat cele provocate de alti daunatori ai porumbului. Foarte agresive sunt anumite familii de corvidee. Fermierii francezi nu au, deocamdata, solutii pentru evitarea acestor pierderi, deoarece le lipseste o protectie chimica eficienta.

In unele regiuni, cum ar fi nordul Frantei, unde se cultiva putin porumb, si de aceea, presiunea corvidelor este mare, in 2010, peste 10% din suprafata a trebuit sa fie reinsamantata. Fenomenul afecteaza mai ales zonele cu cranguri si multe tufe, care adapostesc cuiburile.
In unele comune, fermierii hotarasc sa semene in acelasi timp, pentru a evita decalajul dintre plantele de pe parcele diferite, pentru a nu favoriza daunele provocate de pasari, deoarece ele ataca intr-un anumit stadiu de dezvoltare al plantei.
In prezent, intr-un moment in care chiar si regiunile mari cultivatoare de porumb sunt afectate de daunele provocate de pasari, agricultorii doresc sa treaca de la solutii temporare la unele eficiente si de durata, pentru a rezolva aceasta problema.

La porumb, pagubele sunt produse in principal de doua specii: cioara de semanatura si cioara griva.
Cioara de semanatura (Corvus frugilegus) are un comportament gregar. Traieste in stoluri mari, care se aduna noaptea in zone de odihna. Cuibareste in colonii. Este un migrator partial. Multe specii migratoare din Europa Centrala si de Est au inceput sa se adauge contingentelor indigene, intre mijlocul lunii octombrie si pana pe la mijlocul lunii martie.
Cioara griva (Corvus corone) este o specie sedentara, foarte teritoriala. Traieste in cupluri izolate, avand un teritoriu destul de intins. Din cand in cand, poate forma grupuri (in prezenta starvurilor, a unui pradator etc). Tineretul sau exemplarele mai batrane (care nu au teritoriu) se pot grupa si forma zone de odihna.

In ultimul timp, au inceput sa fie afectate tot mai multe regiuni. Atacurile puternice pot duce la reinsamantari care, la randul lor, pot redeveni adesea vulnerabile. Pagubele sunt cel mai des semnalate la culturile de porumb izolate sau semanate decalat.
In fata dificultatilor pe care agricultorii le intampina pentru a respinge atacurile corvideelor este, in primul rand, indispensabil sa fie luate toate masuri pentru ca pasarile sa nu fie atrase de cultura.
- Trebuie sa se evite, cat este posibil, diferentele mari intre datele de semanat. De asemenea, trebuie sincronizata data semanatului cu cea a parcelelor invecinate din alte exploatatii.
- Nu trebuie semanat imediat dupa efectuarea lucrarilor solului, deoarece in urma acestora rezulta hrana potentiala pentru pasari, care sunt atrase la parcelele respective.
- Semintele trebuie incorporate, sa nu ramana la suprafata.
Substantele repelente pentru tratamentul semintelor au o eficacitate relativa. In urma suspendarii antrachinonului, care si-a dovedit eficacitatea la porumb timp de multi ani si era in curs de utilizare la toate culturile, a ramas disponibila o singura substanta: tiram, care are proprietati de fungicid si totodata de repelent. Produsul Royal Flo 42 S a fost omologat ca repelent de pasari, la porumb si pentru a preveni efectul de "clocire" a semintelor. Tiramul este prezent si in produsul Vitavax 2000, omologat pentru porumb si porumb dulce. Insa, atentie: eficacitatea repelentelor nu e totala si este limitata in cazul in care populatiile de daunatori sunt importante.

Atentie si la comportamentul predilect al pasarilor care, intr-o zona data, vor prefera parcelele mai putin "respingatoare".

"Sperietorile de ciori" au o eficacitate temporara. Pentru contracararea atacurilor de corvide, pot fi folosite mai multe metode de dispersare a pasarilor: ele se bazeaza pe mijloace sonore (detonari), vizuale (zmeie, baloane etc.) sau aparate care combina stimuli vizuali si acustici. Aceste dotari necesita unele precautii de utilizare, mai ales atunci cand sunt amplasate in apropierea zonelor locuite (efect sonor daunator), a unor linii de inalta tensiune, a unor garduri vii etc. Eficacitatea acestor metode, desi poate fi confirmata in anumite situatii, nu este, totusi, nici totala, nici permanenta. Ele nu trebuie folosite decat in cazul unui atac clar, pentru ca pasarile se pot adapta foarte rapid unor situatii noi. Asadar, diversificarea, alternarea si combinarea sunt cuvintele-cheie in aceasta lupta!
Mijloacele de protectie sau de intimidare mentionate mai sus prezinta o diversitate destul de mare. Rezultatele depind si de utilizarea lor corecta, de speciile prezente si de existenta sau nu a unor surse de hrana alternative.

Reglarea marimii populatiilor. Chiar daca in momentul de fata este greu de realizat o corelatie intre recrudescenta pagubelor si o crestere a populatiilor; pentru ca, pe de o parte, populatiile sunt greu de cuantificat si, pe de alta parte, corvidele - fiind specii omnivore, oportuniste - isi adapteaza regimul alimentar surselor de hrana disponibile.
Ciorile de semanatura si ciorile grive sunt specii mentionate pe lista nationala franceza, sub titulatura de "daunatoare". De aceea, printr-o hotarare a prefecturilor, pot face anual obiectul unei derogari, pentru distrugere prin impuscare, dupa incheierea sezonului de vanatoare (care poate dura pana la 10 iunie). Metodele de vanare pot varia intre departamente. De asemenea, reducerea populatiilor se poate face prin amplasarea de capcane (pe baza unei aprobari de la federatia departamentala de combatere a daunatorilor).

In Franta, aceasta derogare a prefecturilor nu poate fi obtinuta decat in cazul unor pagube clare. In acest caz, combaterea daunatorilor respectivi incepe, deci, printr-o declaratie formala a pagubelor produse. Din acest motiv, Institutul Arvalis s-a implicat intr-o ancheta la scara nationala, pentru identificarea regiunilor afectate si a amplorii distrugerilor.

Extinderea si coordonarea acestor eforturi de combatere vor trebui intensificate si la nivel european.