Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Procera, o firma privata, are cel mai consistent program de cercetare la porumb si floarea-soarelui

Ziua cercetarii agricole la Procera a ajuns la a treia editie. Mai mult, vineri, 2 septembrie, au venit la Fundulea vreo 400 de agricultori, interesati sa vada lotul experimental, de 40 ha. Dincolo de utilitatea imediata a cercetarilor aplicative desfasurate de Procera, sa retinem ?amanuntul? ca se poate face o cercetare autentica si in firme private, nu numai cu bani de la bugetul de stat.

Director pentru cercetare le Procera Genetics este doamna Georgeta Dicu.
Ea ne-a precizat ca firma are inregistrati 4 hibrizi de porumb si doi hibrizi de floarea- soarelui, adaptati foarte bine la conditiile agroclimatice din tara noastra.
La porumb, hibrizii creati si inregistrati de Procera sunt:

Cera 6 este un hibrid de porumb triliniar, semitardiv. Germoplasma Procera este creata in Romania; excelenta vigoare in primele faze de vegetatie; recomandat pentru boabe si siloz; pierde rapid apa la maturitate; realizeaza productii constante. Se recomanda in zonele I si II de favorabilitate pentru cultura porumbului, atat la irigat cat si la neirigat. Densitatea la semanat - neirigat: 50-55 mii boabe; irigat: 55-60 mii boabe.
Cera 25 04 este tot un hibrid triliniar, semitardiv, cu excelenta vigoare in primele faze de vegetatie. Se recomanda in zonele I si II de favorabilitate pentru cultura porumbului, atat la irigat cat si la neirigat, cu aceeasi desitate ca si Cera 6.
Baragan 48 este hibrid semitardiv, are toleranta foarte buna la seceta si arsita. Se recomanda in Campia Romana si in Campia Banatului, atat la irigat, cat si la neirigat, cu aceleasi densitati.
Cera 10 este hibrid triliniar, semitardiv, tolerant la stresul hidric din zonele semiaride, cu ritm rapid de crestere in primele faze de vegetatie (stay-green), pierde rapid apa la maturitate; productii ridicate in conditii intensive de cultura.
Productia acestor hibrizi este cuprinsa intre 8-15 tone/ha.

La floarea-soarelui, hibrizii creati si inregistrati de Procera sunt:
PF 100, un hibrid semitardiv, cu urmatoarele avantaje: rezistenta genetica de tip homozigot la erbicide pe baza de tribenuron metil; adaptabilitate foarte buna la diferite conditii de cultivare; toleranta ridicata la seceta si arsita prelungita; grad ridicat de autofertilitate. Se preteaza pentru toate zonele de cultura ale florii-soarelui din Romania. Datorita insusirilor sale, poate fi cultivat pe terenurile infestate puternic cu specii de buruieni dicotiledonate, greu de combatut (Cirsium, Xanthium, Solanum, Sinapis), cat si in zonele in care au fost identificate infestari cu Orobanche spp. rasele A-F. Densitatea la semanat - neirigat: 50-52 mii boabe germinabile/ha; irigat: 55-60 mii boabe germinabile/ha.

Pro 229 este, de asemenea, un hibrid semitardiv. Se preteaza pentru toate zonele de cultura ale florii-soarelui din Romania, in special pentru zonele infestate cu Orobanche cumana, rasele A-F. Densitatea la semanat - neirigat: 50-52 mii boabe germinabile/ha; irigat: 55-60 mii boabe germinabile/ha.
La eveniment a participat si proaspat deputatul Adrian Radulescu care, in cuvantul adresat colectivului de cercetare, a subliniat ca, prin rezultatele obtinute in mai putin de 10 ani, Procera demonstreaza nu doar performanta stiintifica, ci si "eliminarea unui mit inradacinat in Romania, anume ca cercetarea poate si trebuie realizata numai in unitati de stat, cu bani de la buget". In perioada urmatoare, unul dintre obiectivele Ministerului Agriculturii trebuie sa fie incurajarea parteneriatului public-privat in cercetarea agricola.

Stelian Fuia, presedintele Comsiei de agricultura din Camera Deputatilor, el insusi legat de firma Procera, a spus: "Am a dezvoltat aici un program de cercetare pentru porumb si floarea-soarelui; este cel mai mare program de ameliorare din Romania."

Programul este inceput in 2004 iar, in prezent, Procera testeaza cam 1.500 de hibrizi de porumb si floarea-soarelui, in fiecare an, din care 10 hibrizi sunt selectionati mai departe in cercetare pentru testare oficiala si omologare. Cheltuielile anuale de cercetare-dezvoltare pentru crearea de hibrizi se ridica la 400.000 euro.


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!