Considerata principala companie producatoare de porumb pentru siloz in tarile nordice si in vestul Europei, Limagrain vine pe cai mari in Romania. Biologi, nutritionisti, medici veterinari, zootehnisti de la Limagrain au pledat, pe 9 noiembrie, la Hotelul Ramada din Bucuresti, pentru hibrizii acestei companii, in fata a peste 50 de mari crescatori de vaci cu lapte.

De ce sa cultive crescatorii romani hibrizi de siloz de la Limagrain?
Calitatea furajelor este o componenta importanta a succesului dintr-o ferma de vaci. Se stie ca aproximativ doua treimi din ratia de furaj o formeaza silozul, iar pretul acestuia reprezinta jumatate din costul hranei. Porumbul siloz este cultura care furnizeaza cea mai mare cantitate de energie pentru vacile de lapte.
Amidonul si fibrele sunt cele doua surse de energie din porumbul siloz. Traditional, pana acum se vorbea de tone obtinute la hectar. Nutritionistii de la Limagrain vorbesc azi de digestibilitate, de cantitatea de energie si de impactul direct asupra productiei de lapte. Fermierul recolteaza mai multa energie pe acelasi hectar. Ingestia mai buna inseamna productie de lapte mai mare.

Scoaterea ligninei "nefolositoare" din tulpina porumbului
Pentru cresterea ingestiei, geneticienii de la Limagrain au ajuns la rafinamente in cercetare: au redus lignina din tulpina porumbului, obtinand astfel mai multe celule cu pereti digerabili, explica Michele Champion, cercetatoare in cadrul programului LG Nutritie animala.
Mai precis, lignina se gaseste in fibrele paralele din cocean si nu se digera. De aceea, fibrele de lignina din peretii celulari s-au indepartat pe cale genetica la noii hibrizi al Limagrain. S-a mers chiar mai departe cu aceasta inginerie, si s-a mentinut rezistenta plantei la rupere. Mai multe celule cu pereti digerabili inseamna mai multa proteina si mai multa energie.

Putem vorbi de sute de litri de lapte in plus, la hectar!
Bruno Pouzet, director de marketing Limagrain Europa, ne-a oferit un exemplu edificator. Sa presupunem ca s-au recoltat 15 tone de materie uscata de pe un hectar.
Doar prin cresterea digestibilitatii numai cu 1%, putem recolta cu 2100 de megajouli mai multa energie. Pentru un litru de lapte, trebuie 3,14 unitati energetice. Rezulta ca se pot obtine astfel de pe un hectar cu 670 de litri de lapte mai mult. Nu este un calcul teoretic. Cresterea productiei de lapte a fost verificata chiar in fermele de vaci.
In Franta au inceput asemenea teste cu 12 ani in urma. In tarile din jurul Romaniei, testele se fac de 6 ani. Cehia, Polonia, Olanda, Ungaria au gazduit astfel de cercetari.
Testele se efectueaza pe loturi martor. Se cultiva doi hibrizi in aceleasi conditii.
Dupa recoltare, se pun in silozuri diferite si se formeaza doua grupuri de vaci similare ca varsta, capacitate de productie, perioada de lactatie, greutate. Trebuie sa fie grupuri cat mai omogene. Se hranesc cele doua grupuri de vaci timp de doua luni cu acelasi tip de siloz. Se verifica apoi cantitatea de lapte, greutatea vacii, ingestia pe zi, calitatea laptelui si alte cateva criterii. Se constata o diferenta de 1,28 kg de materie uscata ingerata de fiecare vaca pe zi. Ceea ce poate fi echivalentul a 2 litri de lapte in plus pe zi.
La 100 de vaci, se poate ajunge la un plus de profit de 4.000 de euro. Toate acestea se datoreaza unei digestibilitati mai bune. Daca silozul are fibre mai digestibile, vaca are nevoie de mai putin timp sa digere hrana in rumen. Hrana trece mai repede si deci vaca va putea manca mai mult. Prin urmare, va produce mai mult.
Analizele au aratat si diferente semnificative de proteina fata de alti hibrizi. Evident, fermierii romani nu vor face asemenea teste complicate, ci trebuie sa-i creada pe cuvant pe producatorii de samanta pentru porumb siloz.

Cresterea digestibilitatii mareste productia de lapte
Un alt studiu arata ca, daca se creste digestibilitatea doar cu 1%, creste ingestia cu 0,17 kilograme pe fiecare vaca, are loc o crestere a greutatii cu 0,04 kg si se mareste productia de lapte pe fiecare vaca pe zi cu 0,25 litri. Prin urmare, de pe un hectar, daca recoltam 15 tone de materie uscata, putem hrani aproximativ 3 vaci. Daca avem 300 de zile de lactatie, adica 900 de zile de hrana pentru cele 3 vaci x 0,25 litri de lapte inseamna 225 l de lapte. Cu un pret de 23 de centi - foarte mic pentru Romania - ar insemna un castig in plus de 52 de euro la 1 ha.
In acest an, Limagrain a organizat testari cu 15 hibrizi. Au monitorizat momentul recoltarii, au luat mostre cu o luna inainte de recoltare, apoi au repetat saptamanal prelevarea de mostre. Au analizat mostrele pe urmatoarele criterii: continutul de materie uscata si aspectele referitoare la calitate. Limagrain recomanda recoltarea hibrizilor sai de porumb-siloz in momentul cand substanta uscata este de 28-35%.
Diferenta de digestibilitate fata de hibrizii altor companii poate ajunge pana la 8%, sugereaza Stanislav Studenka - responsabil LG Nutritie Animala in Europa de Est. Daca o crestere a digestibilitatii cu doar 1% echivaleaza cu 52 de euro, 8% vor insemna un profit net in plus de 416 euro pe acelasi hectar.
Pentru Romania, Limagrain recomanda deocamdata trei hibrizi pentru siloz: LG 32.52 (FAO250), LG 34.90 (FAO 490) si Janett (FAO 550). Sacii cu porumb Limagrain de siloz poarta eticheta LG NA - singura eticheta de pe piata care certifica la ora actuala o calitate superioara la un hibrid de porumb siloz.

De ce a intarziat Limagrain in Romania?
Alina Cretu, director de Marketing la Limagrain Romania si Stanislav Studenka au oferit o explicatie pentru aceasta intarziere.
"Dintotdeauna, la nivel european, s-a considerat ca o adevarata centura a porumbului de siloz este formata de tarile nordice si occidentale. In aceste tari, crescatorii au experienta profesionala bogata, au efective de vaci cu valoare genetica inalta, produc foarte mult lapte. Vestul si nordul Europei sunt piete foarte exigente.
Limagrain si-a orientat cercetarea si ameliorarea spre acele zone foarte pretentioase. Iar acolo, grupele de hibrizi FAO cele mai folosite sunt intre 200 si 300. Nu eram pregatiti pentru grupe FAO mai mari, cum trebuie pentru Romania, unde se prefera grupe FAO de peste 350-400. Aici a fost principalul blocaj: nu am avut hibrizi de siloz, care sa fie testati in toata Europa Centrala si de Est, hibrizi cu o maturitate mai mare.
Un alt motiv important era activitatea noastra in Romania si feed-back-ul pe care il avem in piata. In ultimii ani, am constatat ca in Romania fermierii au devenit mai exigenti fata de furaj, la fel ca fermierii din vest si foarte tehnici. Oameni care vor genetica din ce in ce mai performanta pentru porumbul de siloz".

Compania Limagrain a considerat, in anii trecuti, ca piata hibrizilor de siloz nu ar fi interesata de produse speciale. Insa, de doi-trei ani se confrunta cu fermieri de top in zootehnia romaneasca.
"E pacat ca suntem cu 10 ani intarziere fata de tarile din nordul Europei in acest domeniu. Dar, in curand, veti vedea rezultatele utilizarii produselor noastre", a incheiat Stanislav Studenka.