Pe 8 decembrie, Lucian Buzdugan, director general din Insula Mare a Brailei, si-a sustinut, in sedinta publica, lucrarea de doctorat. Evenimentul a fost gazduit de Aula Magna a Academiei de Stiinte Agricole si Silvice.

Lucian Buzdugan este unul din cei mai prestigiosi agronomi ai Romaniei. Este cel care, de zece ani, duce in grija 58 de mii de hectare. Valoarea lui profesionala este confirmata si recunoscuta de fermierii din tara. Si de multi, foarte multi, din afara tarii. Daca ar calcula cat grau, cat porumb, cata floarea soarelui si cata rapita a recoltat in ultimii zece ani, ar ajunge la cifre uriase.

Decizia de a trece pragul unei teze de doctorat a luat-o, dupa cum ne-a marturisit, in urma unei intamplari. La o reuniune organizata de Academia Romana, acad. Cristian Hera a anuntat ca "urmeaza la cuvant dr. Lucian Buzdugan". Replica nu a intarziat: "Nu sunt doctor, sunt inginer!" Si... a urmat inscrierea la doctorat, la 1 octombrie 2008.

Tot dintr-o discutie prieteneasca am aflat ca, in 1987 s-a mai inscris odata la doctorat. A scris lucrarea, pe care urma sa o sustina in februarie, 1990. Cu trei-patru luni inainte, a venit revolutia. Buzdugan n-a mai fost "secretar cu agricultura la Comitetul judetean al PCR". Probabil, nici Universitatea nu mai avea chef sa acorde titlul de doctor in stiinte unui fost nomenclaturist. Prins cu munca, omul a uitat de orgoliul unei consacrari stiintifice. Acum, cand titlul nu-i mai aduce niciun avantaj material, s-a inhamat la scrierea unei lucrari stiintifice ca la o lucrare de arta. "Carte frumoasa, cinste cui te-a scris..."
Lucrarea de doctorat a lui Buzdugan este despre ce ii era mai aproape de suflet: Tehnologia culturii rapitei de toamna in Insula Mare a Brailei. Este o sintetizeza muncii lui, pe vreo 10-20 de mii de hactare, in fiecare an. Lucrarea, spune Lucian Buzdugan, este o suma a informatiilor, observatiilor si solutiilor gtasite de el si de toti cei cu care colaboreaza.

Inca un aspect pe care Lucian Buzdugan a tinut sa-l aminteasca: desi, in 1938, marele agronom Gheorghe Ionescu Sisesti arata intr-un studiu ca "rapita este o cultura usoara", experienta practica a cultivatorilor a demonstrat ca obtinerea productiilor inalte, pe suprafete mari, implica numeroase necunoscute si neclaritati. Cercetarile intreprinse si concluziile rezultate, materializate intr-o serie de recomandari pentru zona Baraganului de Est si Insulei Mari a Brailei constituie raspunsuri la aceste probleme.
Teza a fost coordonata de acad. Cristian Hera, presedintele Sectiei de agricultura a Academiei Romane, presedinte de onoare al ASAS.
Lucrarea a fost prezentata in fata unei comisii de inalt prestigiu stiintific, alcatuita din: prof. dr. Costica Ciontu, decanul Facultatii de Agricultura de la USAMV Bucuresti, acad. Paun Ioan Otiman, secretar general al Academiei Romane, prof. dr. Mihail Dumitru, director general al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului si prof. dr. Gheorghe Valentin Roman, de la USAMV Bucuresti.
Au fost prezenti la eveniment personalitati din lumea agricola, precum fostii ministri ai agriculturii Ioan Oancea si Ion Tesu, deputatii Gheorghe Antochi si Adrian Radulescu, prof. dr. Gheorghe Sin, presedintele ASAS, reprezentanti ai unor importante companii nationale si transnationale furnizoare de inputuri agricole si sefii de ferma de la Insula Mare a Brailei, reprezentanti ai unor organizatii profesionale din agricultura, mari fermieri din zonele sudice ale tarii.
Asa ca, titlul stiintific, acordat de comisia de doctorat, a insemnat, de fapt, consacrarea unui statut pe care Lucian Buzdugan l-a dobandit in camp. Este cununa unei indelungate si fructuoase activitati profesionale.
Fiu de tarani din judetul Bacau, el s-a afirmat la scurt timp dupa absolvirea Facultatii de Agronomie. A pornit ca inginer stagiar la fostul IAS Girov, judetul Neamt, a urcat fiecare treapta a ierarhiei profesionale pana a condus agricultura unui judet, Neamt. In noua oranduire, a dovedit ca cine are valoare autentica poate sa razbeasca profeional si in economia de piata .
De altfel, interesul sau pentru cunoasterea si promovarea progresului tehnic, pentru abordarea unor cercetari aprofundate in domenii cum sunt cele legate de plantele transgenice, sau de factorii esentiali ai tehologiilor agricole - ingrasamintele si apa - s-au soldat cu studii de referinta, publicate in tara si peste hotare sau prezentate in importante reuniuni stiintifice.

Maria BOGDAN