Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Va fi suficienta samanta de porumb si de floarea-soarelui?

Ar fi mult mai simplu sa aflam astfel de raspunsuri, daca ar exista o relatie de incredere si profesionista intre fermieri si distribuitorii de seminte. In timp ce unii distribuitori creeaza presiune pentru a profita de incertitudinea privind disponibilul de seminte, altii sunt mai rezervati. Din pacate, in ciuda unor eforturi continue ale producatorilor/distribuitorilor de samanta, concretizata prin numeroase intalniri si simpozioane pentru informarea fermierilor privind sortimentul de hibrizi oferit spre vanzare, multi fermieri nu comunica din timp volumul de seminte pe care il doresc.
Sa vedem ce spun reprezentantii firmelor cu care am stat de vorba.

Alina Cretu (Limagrain) spune ca nu exista argumente pentru aceasta atitudine. Majoritatea fermierilor stiu deja, in luna decembrie, ce hibrizi vor cultiva pe 60-70% din suprafata. Pentru restul de 30% asteapta ocazii favorabile (promotii, reduceri etc.) sau vor sa incerce genetica noua.
Un lucru este cert: in 2012 va fi nevoie de mai multa samanta de porumb si de floarea-soarelui decat in acest an, deoarece suprafata semanata va fi mai mare cu 700.000 ha.
Dupa un an cu productii foarte bune, comenzile pentru semintele de floarea-soarelui depasesc cantitatea de samanta disponibila cu aproximativ 15%, dupa estimarile actuale. Dar contractele ferme se fac de abia in luna ianuarie. La porumb, exista sanse mari sa se gaseasca samanta, deoarece fermierii accepta mai usor hibrizi pe care nu i-au mai cultivat, decat in cazul florii-soarelui. In aceste conditii, porumbul importat (de exemplu din Serbia, dar nu numai) ar putea fi o solutie.

Jean Ionescu (Pioneer) a facut urmatoarea estimare: se vor semana in jur de 1,1 milioane hectare de floarea-soarelui si cca. 2,8 milioane hectare de porumb, deoarece suprafata ?eliberata? de rapita nesemanata si de cea intoarsa, precum si de cerealele paioase de toamna (care ocupa o suprafata mai mica decat anul trecut) va fi redistribuita mai ales spre cele doua culturi. Estimeaza ca, la sfarsitul lunii ianuarie, Pioneer nu va mai avea samanta de porumb si de floarea-soarelui, desi cantitatile existente sunt mai mari decat cele de anul trecut. La marile companii, necesarul de samanta se stabileste cu 3-4 ani in urma (cam cat dureaza procesul de obtinere a semintelor destinate semanatului). De aceea, nu este posibil sa creasca prea mult cantitatea de samanta disponibila pentru anul viitor, mai ales ca si in Bulgaria si Ungaria a crescut cererea de samanta.

Nicolae Parvu (Quality Crops) este mai optimist si crede ca va fi suficienta samanta, atat pentru floarea-soarelui, cat si pentru porumb, daca se calculeaza marfa de la toti distribuitorii. Mai considera ca in zonele irigate ar putea creste si suprafata cu soia.

Mihai Radu, de la Procera, explica o posibila criza a semintelor de porumb si prin faptul ca, in Rusia si Ucraina, cererea este foarte mare. Pentru unii, criza inseamna sa nu se gaseasca samanta de la hibrizii pe care ii aleg cu o saptamana inainte de semanat. Sa nu uitam si faptul ca, in urma cu cativa ani, a mai fost o veste alarmanta ca nu va fi samanta suficienta. Alarma s-a dovedit insa falsa.

Nina Gheorghita spune ca la Caussade Semences situatia este asemanatoare. Daca anul trecut, in luna decembrie, erau semnate doar cateva contracte, anul acesta, aproximativ 50-60% din semintele disponibile au fost deja contractate. De aceea, se asteapta ca, la sfarsitul lunii ianuarie, stocurile sa fie epuizate.

Manuel Kergoat (Maisadour) se asteapta la un an cu stocuri mai mici. Samanta este importata din Franta si inca nu a fost stabilita cantitatea ce va fi propusa pentru vanzare.

Ion Voinea (KWS) este ceva mai rezervat. Deoarece la oferta timpurie (care se lanseaza in decembrie), raspund mai mult distribuitorii si mai putin fermierii, Ion Voinea prognozeaza ca, la sfarsitul lunii ianuarie, va fi contractata cca. 50-60% din cantitatea de samanta disponibila, foarte multi fermieri urmand sa-si cumpere semintele in lunile februarie si martie.

Cristian Arghir (RAGT) crede ca va vinde toata cantitatea disponibila de floarea-soarelui, de 18.000 doze de hibrizi toleranti la Pulsar 40, in crestere fata de anul trecut. Conform estimarilor RAGT, samanta de floarea-soarelui nu va fi suficienta la nivel national. In ceea ce priveste porumbul, Cristian Arghir nu crede ca vor fi mari probleme. Va fi samanta, dar s-ar putea ca unii fermieri sa gaseasca numai hibrizi insuficient testati in Romania.

Mihai Miritescu (Sumi Agro) vinde de cativa ani hibrizi Zemun Polje, creati la Novi Sad. Fiind toleranti la seceta, productiile depasesc 12 t/ha. La Sumi Agro nu vor fi probleme de aprovizionare cu samanta de porumb si de floarea-soarelui.

Dan Maftei (Euralis) nu intrevede, deocamdata, o criza de seminte. Atat la porumb cat si la floarea-soarelui, Euralis are suficienta samanta pentru cota de piata pe care si-a propus-o.
De asemenea, din "porumbul romanesc" se pot asigura cantitati importante. Fermierii care multiplica hibrizii romanesti vand singuri cantitati semnificative de samanta.
Incertitudinea privind disponibilitatea semintelor poate favoriza distribuitorii mai mici. In continua crestere de cativa ani, unele dintre aceste companii promoveaza genetica de calitate, care poate fi solutia castigatoare pentru cei care nu gasesc hibrizii pe care ii doresc/cunosc.

Doua exemple sunt Biocrop si Golden West. Nicolae Nica (Biocrop) nu a observat inca o presiune pe piata pentru samanta de porumb, dar poate face fata unei cresteri moderate ale cererii. In judetele Arad si Bihor, hibrizii comercializati de Biocrop au realizat productii intre 9,8 si 11,9 t/ha.
Lucretiu Schitea a testat hibrizii Golden West la SCDA Caracal, unde a obtinut productii intre 8,7-12,5 t/ha si la IMB, unde recolta a variat intre 8,4-14,4 tone/ha.



Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!