Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Cu sau fara aratura? Ce utilaje folosim?

Aceste intrebari ii preocupa pe multi fermieri. Dar, ca de obicei, raspunsul exact il pot afla doar prin experiente proprii. Unii au si facut-o deja, si au obtinut raspunsuri corecte pentru conditiile in care lucreaza, cel putin din punct de vedere tehnologic (implicatiile ecologice sunt mai greu de cuantificat, mai ales cele pe termen lung).

Gheorghe Alexandru (Ciulnita, judetul Calarasi) foloseste numai aratura pentru toate culturile, iar pentru cele de primavara, adancimea este de 30-32 cm. Productiile mari pe care le obtine nu se datoreaza numai acestui lucru, dar, cu cat lucrarile solului se fac la o adancime mai mare, cu atat porumbul raspunde mai bine: radacinile folosesc apa din profunzime si nu cresc in lateral prea mult, ca atunci cand intalnesc straturi tasate. Un extensionist american spunea ca, nu conteaza ce sistem utilizezi pentru lucrarile solului, daca esti multumit de productia de porumb pe care o obtii. Iar Gheorghe Alexandru are toate motivele sa fie multumit: in anii favorabili obtine peste 11 tone de porumb/ha.

Este aratura o alegere corecta si din punct de vedere economic?
De regula, profitul calculat prin utilizarea lucrarilor minime (inclusiv semanatul direct in miriste), este unul teoretic, deoarece se presupune ca fermierul poate efectua toate lucrarile la timp. In plus, in varianta conventionala, consumurile estimate sunt ceva mai mari decat in realitate. In tehnologia cu aratura folosita de Gheorghe Alexandru, se consuma numai 10-15 litri de motorina/ha in plus, contravaloarea a 100-150 kg grau/ha, ceea ce este foarte putin.

Avantajele si dezavantajele semanatului direct in miriste
In experientele efectuate la INCDA Fundulea de Al. Cociu, marimea productiilor obtinute nu este influentata semnificativ de sistemul de lucrare al solului. Asadar, cel putin in conditiile climatice de la Fundulea, unde media multianuala a precipitatiilor este in jur de 580 mm, cei care renunta la aratura crezand ca folosesc mai eficient apa din sol se inseala.

Strict din punct de vedere economic, uneori costul trecerii de la sistemul conventional la unul cu lucrari reduse este mai mare decat beneficiile obtinute prin practicarea noului sistem. De aceea, fermierii trebuie sa-si planifice cu mare atentie aceasta schimbare. Costul echipamentelor pentru semanatul direct este mult mai mare decat al celor conventionale.
La semanatul direct cresc cheltuielile cu erbicidele, deoarece controlul buruienilor este mai dificil, in special pentru speciile perene. Daca tulpinile infectate de Phoma la rapita sau de Phoma si Phomopsis la floarea-soarelui nu sunt incorporate prin aratura, pot infecta plantele din solele vecine.

Cand stratul de mulci format de tulpinile plantelor premergatoare este prea gros, rasarirea are loc cu dificultate (cu pierderi de densitate), mai ales la rapita. Am intalnit fermieri care se declarau incantati de semanatul direct la rapita, dar numai cu conditia arderii miristii.

Sa calculam si fertilizarea suplimentara cu azot. Dupa unele calcule, aproximativ 50% din azotul din ingrasaminte este retinut de mulciul de la suprafata solului nelucrat, de aceea este nevoie de aplicarea unor doze mai mari. Dupa 5-10 ani, balanta azotului se echilibreaza. Dar in Romania, deocamdata, nu se foloseste semanatul direct mai mult de 3-5 ani (Sorin Bungescu - USAMV Timisoara).
Si alte sisteme fara aratura presupun restrictii. De exemplu, Gheorghe Petcu (BASF), nu recomanda utilizarea grapei cu discuri pentru inlocuirea araturii la floarea-soarelui, deoarece poate avea loc o compactare a solului.
Intr-un studiu publicat in 2004 in Australia (http://grdc.com.au), se afirma ca, desi beneficiile utilizarii lucrarilor reduse sunt evidente pentru conservarea apei, este nevoie de cel putin 20 de ani de studii pentru a defini corect avantajele economice ale lucrarilor minime.

Ce variante pot folosi fermierii?
Mai multi comercianti de masini agricole au observat ca se ara o data la 2-3 ani. Dar suprafetele semanate direct in miriste sunt destul de mici. Se vand din ce in ce mai multe scarificatoare si combinatoare. Tadis Agro (Alexandru Cristudor) sprijina practica semanatului direct.

Remus Radulet, de la General Leasing ne spune ca firma pe care o conduce ofera utilaje Kverneland pentru lucrari minime ale solului. Combinatoarele CLC Evo pot fi echipate cu brazdare dalta pentru lucru la adancimi mari, de pana la 40 cm, sau cu brazdare cu aripi, pentru mobilizarea solului pana la 18 cm.

Si New Holland este pregatita pentru sistemele reduse de lucrari. Cultivatoarele Syncro de la Pottinger, cu latimi de lucru intre 2,2 - 5,5 m, pot fi utilizate pentru dezmiristit si la afanarea solului pana la 28 cm (daca se scot aripioarele brazdarelor), iar semanatorile model Terrasem pot fi folosite pentru semanatul direct in miriste (Florin Neacsu). Unul din clientii New Holand din Mihai Bravu, judetul Tulcea, foloseste aceste utilaje, impreuna cu un combinator Diskator de 8 m Quivogne si nu a mai arat de 5 ani. Dar este o exceptie. In schimb, Franz Jacoby (Lemken) a observat o crestere a cererii de pluguri, aratura efectuandu-se mai ales pentru culturile de primavara. "Inventatorii grubberului", cei de la Lemken, au lansat noi modele: Karat care lucreaza intre 8-30 cm, in timp ce Kristal se foloseste pentru dezmiristit si lucrari superficiale, de pana la 15 cm.

Horia-Victor HALMAJAN


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!