Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Sesiunea anuala de referate stiintifice a INCDA Fundulea

Vineri, 18 mai, a avut loc in aula ASAS sesiunea anuala de referate stiintifice a INCDA Fundulea. Cercetatori cu experienta, foarte multi tineri de la statiuni si de la unele universitati au demonstrat potentialul cercetarii agricole. In luarile de cuvant, s-a subliniat de mai multe ori importanta transmiterii informatiilor stiintifice (prelucrate adecvat) catre fermieri. Lucrul este valabil mai ales in cazul temelor de cercetare aplicativa (crearea de soiuri si hibrizi, inovatii si optimizari tehnologice etc). Chiar s-a exagerat putin, mergandu-se pana acolo incat s-a reprosat revistelor de specialitate ca disemineaza mai ales informatii oferite de distribuitorii de seminte, produse pentru protectia plantelor etc. Lucru foarte adevarat, dar sa nu uitam faptul ca organizatorii acestei sesiuni nu au facut mai nimic pentru a raspunde interesului presei de specialitate, care in mod evident exista.
Pentru a incuraja diseminarea rezultatelor, redactorii interesati din media agricola ar fi trebuit sa aiba acces la rezumatele celor 12 lucrari si a celor 43 de postere prezentate. Ceea ce nu s-a intamplat.

Temele abordate au fost foarte interesante si au acoperit o gama larga de subiecte: soiuri/hibrizi noi de grau, porumb, canepa, bumbac, lucerna, triticale; comportamentul si caracteristicile unor soiuri/hibrizi in diferite conditii de mediu si tehnologice; rotatia si lucrarile solului; fertilizarea organica si minerala; protectia plantelor; agricultura ecologica etc. Oricat ar fi de interesante, lucrarile au ramas nedescoperite de ziaristi.
Port-stindardul cercetarii agricole de succes din tara este, fara indoiala, sortimentul de soiuri de grau. Pornind de la cateva lucrari prezentate pe aceasta tema, s-a discutat despre importanta cultivarii soiurilor autohtone de grau. Cercetarile de la SCDA Turda au aratat ca mediul si tehnologia aplicata au o influenta foarte mare asupra calitatii recoltei. In unele cazuri, conditiile de crestere si tehnologia folosita anuleaza influenta genotipului sau o reduce la o pondere foarte mica.
Intr-o teza de doctorat realizata la Turda, s-a aratat ca influenta genotipului este de 30%, a mediului si tehnologiei de 40%, iar restul este reprezentat de interactiunea factorilor mai sus mentionati.

Soiurile straine dau rezultate foarte bune in primii doi ani. Dupa aceea, performantele scad din cauza atacului de agenti patogeni (profesor Ioan Has, directorul SCDA Turda). Plasticitatea foarte buna a soiurilor noastre de grau a facut ca intr-o cultura comparativa, cu peste 100 de soiuri, efectuata la Caracal, in 2007 (un an secetos), la 85% din soiurile din Austria, Ungaria, Franta, nu s-a recoltat nimic, pe cand productia soiurilor romanesti a variat intre 2.400 kg/ha si 4.200 kg/ha (prof. Mihai Nicolescu, vicepresedinte ASAS).
Gheorghe Ittu (INCDA Fundulea) a aratat ca in conditiile de arsita si seceta din timpul umplerii boabelor, la soiurile romanesti masa hectolitrica este de obicei mai mare decat la cele straine (mai putin adaptate acestor conditii de mediu).
Prin compararea a 16 indicatori, in 3 conditii tehnologice intr-o experienta de 3 ani, dr. Gabriela Paunescu "a demontat mitul ca soiurile straine sunt mai bune calitativ decat cele romanesti", in conditiile climatice de la SCDA Simnic. Acolo, cea mai buna comportarea au avut-o soiurile romanesti Simnic 50, Glosa, Boema, Dropia, Gruia. Bineinteles, sunt si soiuri straine care se pot cultiva cu bune rezultate, cum ar fi Pobeda, Renan si Exotic.
Un referat interesant despre triticale a fost prezentat de dr. Gheorghe Ittu (INCDA Fundulea). Cultivata acum pe aproximativ 100.000 ha, triticalele sunt o solutie interesanta pentru cca. 1,5 milioane ha de soluri acide, datorita urmatoarelor caracteristici: rezistenta la toxicitatea ionilor de aluminiu; rezistenta ridicata la boli; valoare nutritiva ridicata a boabelor. Triticalele pot fi folosite in furajare (boabe, siloz, masa verde), biogaz (25-35 t/ha biomasa in faza de lapte ceara), bioetanol (436 l/t samanta la 11,5% umiditate), industria alcoolului, patiserie, fulgi, panificatie (amestec de 50:50 cu faina de grau).

Referatul prezentat de dr. Ion Toncea despre importanta plantelor leguminoase in contextul incalzirii globale a iscat numeroase discutii. Masuratorile efectuate in campul de agricultura ecologica din cadrul INCDA Fundulea au aratat ca cea mai mare cantitate de protoxid de azot (N2O) este degajata pe terenurile necultivate, dar intretinute ca ogor negru. Protoxidul de azot este un gaz cu efect de sera, cu un potential de incalzire globala de 296 de ori mai mare decat al bioxidului de carbon.
O concluzie aparent descurajanta pentru cultivatorii de soia este aceea ca aceasta cultura este rentabila, "chiar si doar ca premergatoare pentru grau". Ca soia ecologica nu este foarte profitabila reiese din cifrele mentionate in timpul discutiilor: costul de productie al unei tone de soia ecologice este de 2.100 lei, in timp de pretul unui kilogram de soia ecologica preluata direct din combina este de peste 2 lei/kg. Daca se conditioneaza, pretul poate fi mai mare.

Nici influenta benefica a premergatoarei soia asupra productiei de grau si a calitatii recoltei nu mi se pare foarte evidenta. Din 2008 (cand a fost desfiintata lucerniera), productia de soia a crescut continuu, de la 1.014 kg/ha in 2008 la 2.965 kg/ha in 2011. In schimb, productia de grau a avut o tendinta descendenta: de la 4.947 kg/ha in 2008, la 3.269 kg/ha in 2011. O explicatie ar putea fi urmatoarea: cand creste productia de soia, iar fixarea simbiotica nu este foarte eficienta, scade azotul disponibil pentru plantele de grau (soia fiind o mare consumatoare de azot) si din aceasta cauza scade si productia de grau. Un argument care sustine aceasta ipoteza este faptul ca si continutul de proteina din boabele de grau a scazut, pe masura ce a crescut productia de soia. In 2010 si 2011, continutul de proteina din boabe a fost mai mic de 10% (pragul limita pentru graul de panificatie fiind de 12%). Cu toate acestea, soia este o mai buna premergatoare pentru grau decat este floarea-soarelui.

Dupa cum s-a afirmat intr-un alt referat (dr. Alexandru Cociu), rotatia culturilor contribuie la mentinerea fertilitatii solului, dar nu poate asigura in totalitate necesarul de elemente nutritive pentru obtinerea de productii ridicate. De aceea, in toate sistemele de agricultura durabila, trebuie sa se fertilizeze rational.

Horia Victor HALMAJAN


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!