Nu este normal ca producatorii agricoli sa adopte tehnologii folosind in primul rand experientele altor fermieri. Aceste tehnologii "imprumutate" pot da rezultate numai daca sunt adaptate conditiilor din fiecare ferma. Adaptarea si verificarea inovatiilor tehnologice trebuie facuta in mod normal, de organisme de consultanta si extensie, in cadrul unor experiente riguroase. (Asa o fi, dar exista astfel de organisme de consultanta? -nota redactiei)
In acest an, dupa ce au fost puse in pamant, cu chiu cu vai, din cauza pregatirii dificile a patului germinativ, semintele de rapita au ramas "ca in sac", fara sa germineze, timp de cateva saptamani. Mai bine adaptate unor asemenea conditii, volbura (Convolvulus arvensis) si hrisca urcatoare (Polygonum convolvulus) au ingrijorat fermierii, deoarece cresteau nestingherite, in timp ce semintele de rapita si cele "din samulastra" asteptau ploile ca sa germineze.
Mai multi fermieri, dintre cei obisnuiti sa aplice preemergent glifosat la floarea-soarelui, s-au gandit sa incerce acest lucru si la rapita. Teoretic, este posibil; glifosatul nu inhiba germinarea semintelor. Operatia este riscanta, deoarece samanta de rapita este plasata in primii 2-3 cm de la suprafata solului, iar o ploaie venita pe neasteptate ar putea pune erbicidul in contact cu plantulele in curs de germinare. In lipsa unor experiente riguroase, specialistii carora le-am solicitat parerea nu au recomandat utilizarea glifosatului in aceste conditii. Dar ramane o solutie care ar merita verificata!