Am stat de vorba zilele trecute cu Christian Haldrup, consultant danez de la firma Agroadvice, despre tehnologiile care eficientizeaza utilizarea apei din sol. Subiectul este "fierbinte" pentru tot mai multi fermieri. O parte din ideile expuse in acest material au fost verificate in cateva exploatatii din tara noastra.
Pentru multi fermieri (nu numai din sudul tarii), apa este cel mai important factor limitativ al profitului.
Cu o voba de duh, consultantul danez spune ca un raspuns bun la orice intrebare naste doua intrebari noi. Iar consultantul agricol care raspunde la o intrebare trebuie sa stie dinainte si raspunsul la cele doua intrebari care vor urma.
Cat costa un bun consultant?
De la 10.000 euro/an la 1.000 euro/zi. Putem gasi consultanti pentru toate buzunarele. Desigur, nu orice fermier roman are nevoie de consultanti platiti scump sau, cel putin, nu in fiecare zi. Sa vedem cat de scumpa va fi consultanta oferita de Camerele Agricole. Cand spun scumpa, nu ma refer la pretul platit de un fermier, ci la eficienta sfaturilor primite. De fapt, la cat de adevarate vor fi raspunsurile date de consultantii "oficiali".
In multe cazuri, aplicarea sau extinderea noilor tehnologii trebuie facuta dupa o perioada de teste (de regula, de cel putin 3 ani).
Dar nu putem nici ignora faptul ca uneori deciziile strategice se iau greu, in urma implicarii directe ale sefilor de exploatatii, care iau hotararile finale in urma consultarii unor specialisti. De exemplu, Lucian Buzdugan a utilizat hibrizii Monsanto in Insula Mare a Brailei dupa ce i-a vazut in Franta. Sorin Dogaru a introdus fertilizarea cu azot lichid la InterAgro dupa ce s-a convins personal de avantajele acestei metode vizitand exploatatii din Statele Unite si Franta care utilizau aceasta metoda.
Care sunt atuurile consultantilor profesionisti?
Un astfel de specialist spunea ca, pentru majoritatea consultantilor, 97% din totalul informatiilor provine din bibliografia citita. Cu cat sursele sunt mai bogate si mai diversificate, cu atat mai bine este pentru fermieri. Desi pare putin, cele 3 procente din experientele efectuate de consultanti in camp sunt de cele mai multe ori hotaratoare, deoarece pe baza lor se aplica tehnologiile in conditiile particulare specifice fiecarei exploatatii.
Conservarea apei in sol
Este de dorit sa se reduca numarul de lucrari, tinand cont de faptul ca prin fiecare lucrare a solului se pierd, prin evaporare, cate 15 litri/m².
Multi dintre cultivatorii de rapita au renuntat la aratura fara a folosi doar lucrari superficiale. In tarile din Europa Centrala si de Est, pentru rapita se folosesc, in locul plugurilor, decompactoare /cultivatoare de adancime, care mobilizeaza terenul pe adancimi de pana la 35 cm. Majoritatea modelelor au si tavalugi, pentru "a inchide solul" (vasele capilare).
Controlul total al buruienilor pe tot parcursul anului
Daca dorim sa pastram apa in sol, terenul trebuie mentinut "negru" (fara buruieni). Una din cele mai eficiente mijloace de control al buruienilor este utilizarea glifosatului. Acesta se poate aplica atat inainte de recoltarea culturii premergatoare cat si pe miriste. O miriste imburuienata consuma intre 10-50 l/mp.
Cand se aplica produse pentru protectia plantelor, experientele efectuate de catre consultanti pot ajuta fermierii sa faca economii semnificative. Un exemplu dat de Christian Haldrup este controlul pirului (Elymus/Agropyron repens) prin glifosat. Daca se aplica glifosatul cand plantele au 13 cm inaltime, cea mai eficienta este doza de 2,25 l/ha (78% control), pe cand doza de 0,75 l/ha distruge pirul in proportie de numai 5%. Cand pirul are insa 45 cm, dozele de 0,75 l/ha, 2,25 l/ha si 3,10 l/ha controleaza pirul in totalitate (100%). Daca fungicidele utilizate la grau se aplica la momentul optim si cu masini de stropit performante, doza poate fi micsorata cu pana la 75%.
Utilizarea semanatului direct in miriste si a sistemului strip till
Despre aceste tehnologii vom reveni intr-un numar viitor.
In concluzie, managementul corect al apei, care include si diminuarea numarului de lucrari, poate aduce urmatoarele beneficii:
- Productie mai mare (cu pana la o tona/ha).
- Consumul de forta de munca se reduce semnificativ.
- Scade consumul de motorina cu pana la 70%.
- Reducerea numarului de masini agricole folosite in ferma.
Horia-Victor HALMAJAN