Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Se poate si fara consultanta, dar e ... pacat!

Am scris de mai multe ori, admirativ, despre fermierii care nu asteapta foarte multe de la consultanta noastra mereu in tranzitie. Cei care "iau taurul de coarne" ca sa aduca imbunatatiri semnificative in tehnologiile lor de productie. Un domeniu de interes pentru multi astfel de fermieri este cel al lucrarilor solului (lucrari reduse, semanat direct etc.).

Dar nu in toate cazurile lucrurile se rezolva usor: Te duci (in strainatate), vezi (cum lucreaza fermierii de acolo), adaptezi tehnologia (la conditiile din exploatatia ta). De multe ori este nevoie de o optimizare continua a noilor tehnologii. Optimizare pe care, este adevarat, o pot face in continuare aceeasi fermieri. Dar, in tarile de unde au fost "importate" tehnologiile respective, optimizarile le fac serviciile de consultanta. Iata un exemplu.

Un recent articol din revista Perspectives Agricoles (iunie 2012) publica rezultatele obtinute in 11 experiente desfasurate intre 2009-2011 de catre o cooperativa din regiunea Champagne, privind semanatul direct la rapita si grau. Experientele au urmarit comportamentul unor soiuri/hibrizi fata de semanatul direct si lucrarile solului ce includ aratura.

Concluziile au fost urmatoarele:
1. Soiurile de grau testate (printre care si Apache), nu manifesta o sensibilitate la semanatul direct. Aceasta inseamna ca productiile pot varia (in plus sau minus), cu 200-300 kg/ha in cazul semanatului direct fata de tehnologia conventionala, in functie de caracteristicile solului.
2. Unele cultivare de rapita pot manifesta in schimb o anumita sensibilitate la semanatul direct, care poate influenta productia cu pana la 600 kg/ha (in plus sau minus). De aceea, concluzia este ca unele cultivare (nu au fost observate diferente intre soiuri si hibrizi in ceea ce priveste sensibilitatea la semanatul direct), nu trebuie semanate fara mobilizarea pe adancime a solului.

De asemenea, s-a observat ca plantele de pe solele unde s-a semanat direct au pornit primavara mai tarziu in vegetatie cu 2-4 zile, atat la grau, cat si la rapita. Acest lucru se datoreaza faptului ca in variantele cu semanat direct, solul se incalzeste mai greu. Aceasta intarziere permite semanatul mai devreme al graului, ceea ce ar putea imbunatati in anumite conditii rasarirea.

S-a observat ca pe solele unde s-a semanat direct, inaltimea plantelor a fost mai mica, ceea ce reduce intr-o oarecare masura pericolul de cadere.
In concluzie, putem spune ca in materie de tehnologie, nicio problema nu trebuie considerata ca fiind rezolvata definitiv. Orice modificare (cum ar fi introducerea unor noi soiuri/ hibrizi), poate determina reevaluarea optiunilor tehnologice anterioare (semanatul direct la rapita).

Ce masuri trebuie luate in cazul semanatului direct la rapita? Productiile mai mici la unele soiuri/hibrizi de rapita sunt cauzate de faptul ca pe solurile tasate, sau insuficient structurate, mineralizarea materiei organice se face mai greu, plantele de rapita avand cantitati mai mici de nutrienti la dispozitie, fapt ce defavorizeaza cresterea plantelor.

Solutia logica este "fisurarea" solului inainte de semanatul direct. Acest lucru se poate realiza prin mai multe metode.
Specialistii francezi au mentionat doua dintre ele:
a) Prin afanarea stratului de la suprafata solului, fara rasturnarea brazdei. In acest scop se pot folosi "decompactoarele" (combinatoarele grele), cu organe active in forma de dinti, rigide si indepartate, care fisureaza solul pe adancimi de 25-30 cm.
Prin decompactare, solul se afaneaza superficial. Prin fisurile aparute, aerul si apa circula usor, creand conditii favorabile pentru cresterea radacinilor.
b) Prin utilizarea metodologiei strip-till, care consta in lucrarea solului numai in dreptul randurilor (pe o latime de 10-15 cm) si afanarea lui printr-un organ de tip dalta, pe adancimea de 10-12 cm. Ulterior se revine cu semanatoarea care plaseaza semintele si ingrasamintele starter in fasiile de teren lucrat. Pentru a utiliza la rapita aceasta tehnologie, semanatul trebuie facut la distante mai mari intre randuri. In fotografie este o masina de lucrat solul in sistemul strip till, printre primele din Romania, pe care o foloseste Arnaud Perrein din Mihai Kogalniceanu, judetul Ialomita.

Horia-Victor HALMAJAN


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!