Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Cooperativa se reinventeaza pe ea insasi

O vizita in Franta, organizata de filiala din Romania a Euralis pentru presa agricola, s-a incheiat cu o discutie cu principalii decidenti ai cooperativei: presedintele Christian Pees si directorul general Pierre Couderc. Am discutat despre cooperative si sansa lor in Romania.

Un fermier roman spunea, mai in gluma, mai in serios, ca ar dori ca Euralis sa aduca la noi nu doar seminte, ci si modelul lor de cooperativa. Sefii Euralis spun insa ca modelul de cooperativa nu se poate exporta. Initiativa strangerii oamenilor laolalta trebuie sa vina din interior.
De altfel, cooperativele frantuzesti de azi sunt destul de diferite de cele de acum 40-50 de ani.

Istoria cooperativei Euralis incepe in 1936, cand un grup de fermierii din zona Adour si-au unit fortele sa vanda impreuna graul.
Acum, cooperativa numara 15.000 de membri si 5.000 de salariati. Este impartita in trei divizii: agricultura, alimente si seminte.
Anul trecut a avut o cifra de afaceri de 1,32 de miliarde de euro.
- 300.000 de fermieri din Europa folosesc semintele Euralis.
- 700 de fermieri produc 10 milioane de rate.
- Mica cooperativa taraneasca de altadata, produce si vinde 55 mii de tone preparate alimentare.

Fermierul stie ca va avea avantaje certe de la cooperativa
Prin cooperativa, agricultorii se asigura ca in meseria lor obtin performante de top. Euralis are in permanenta programe de imbunatatire a eficientei in fermele membrilor ei, spune Pierre Couderc. Mai exact, serviciile pe care cooperativa le ofera, aduc beneficii certe si ofera stabilitate celui care traieste din activitati agricole. La fel ca si in Romania, si pe francezi i-a unit, initial, nevoia de aprovizionare si vanzare a productiei in comun. Dar, in timp, au aparut alte servicii care au consolidat cooperativa.

Castigurile nu apar ca o minune, ci se muncesc zi dupa zi
O dezvoltare adevarata a cooperativei nu apare exploziv, ci se construieste treptat, pas cu pas. "Noua, ne-au trebuit multi ani pana am iesit din functiunile de baza si am inceput sa producem seminte.
Apoi, ne-au trebuit alti ani ca sa facem pasul in domeniul productiei de alimente. Am format echipe de specialisti, care au scris programe, si tehnologice, si financiare, chiar de formare profesionala.
Daca ai prea multe activitati dintr-odata, apare riscul sa scada", considera directorul cooperativei Euralis.

Seful cooperativei ramane, totdeauna, fermierul
"Managerii unei cooperative nu trebuie sa uite "cine este seful". Seful nu este presedintele, nici directorul. Seful este fermierul. Daca pierzi din vedere acest lucru, mai devreme sau mai tarziu, afacerea esueaza. Fermierul este cel care trebuie sa castige. Trebuie sa te asiguri ca aceste lucruri chiar se intampla. Altfel, te transformi intr-o companie obisnuita, care face bani, are manageri fericiti, dar iti pierzi sufletul pentru ca nu servesti fermierul", considera Couderc. Conducerea unei cooperative trebuie sa se asigure ca afacerea este profitabila, dar in acelasi timp, sa se asigure ca organizatia nu face bani pe cheltuiala fermierilor.

Decizia a revenit la fermier
Modelul cooperatist evolueaza, chiar si in prezent. In urma cu 20 de ani, conducerea cooperativei decidea ce segmente de piata sa fie atacate si hotararile erau prezentate fermierilor. Treptat, lucrurile s-au schimbat. Astazi, fermierii francezi nu mai accepta o astfel de relatie.
"Fermierii s-au schimbat in ultimii 20-40 de ani, sunt mult mai educati. Fiecare fermier are propriul lui proiect. Fermierii decid si noi suntem aici sa-i sprijinim. S-a schimbat total relatia dintre fermier si cooperativa", explica directorul.
Ultima data, la Euralis s-au schimbat "regulile jocului" in urma cu doi ani. Daca un membru are un proiect, cooperativa are rolul de a-l ajuta sa-l puna in aplicare. Daca nu putem, il directionam spre cei care pot sa-l ajute. Vrem ca proiectul sa aiba succes. Nu tinem sa fim neaparat implicati noi in totul", explica directorul.

Cooperativele trebuie sa investeasca in cercetare
Presedintele Christian Pees a fost mai retinut in a da sfaturi managerilor cooperativelor romanesti. Totusi, el ii indeamna pe membrii cooperativelor de la noi sa investeasca in cercetare.
"Progresul trece prin inovatie. Cooperativa o poate aduce, asa cum este si cazul Euralis. Inovatia genetica, prin divizia de seminte, are o contributie majora la succesul fermierilor", spune Pees.
Presedintele ii sfatuieste pe fermierii care nu s-au asociat inca, sa-si ia destinul in maini si sa aleaga modelul cooperatist. "Un agricultor este mereu intr-o lupta inegala daca abordeaza piata singur. Nu pot decat sa-i incurajez pe fermieri sa se asocieze dupa un model pe care-l simpatizeaza, pentru a aborda piata. Altfel, pe o piata care se globalizeaza, lupta este tot mai dura", considera Pees.

Adrian MIHAI


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.