Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Atentie cand va asigurati culturile!

In contractul de asigurare incheiat de mine cu Asirom am trecut, printre alte calamitati, si grindina. Contractul a fost unul de asigurare a recoltei. Am asigurat o productie de 7.000 de kg/ha, la un pret de 70 bani/kg. In luna iunie, inainte de a incepe recoltatul, grindina a afectat 1.224 ha la ferma noastra de la Curtici, in proportii de la 10% la 45%. La ferma de la Olari, calamitatea a fost pe 97 ha, intre 50% si 60%.

Calamitatea parcelelor a fost consemnata in procesele verbale de constatare facute de inspectorii asiguratorului. Dosarul de daune, intocmit de sucursala Timis a Asirom, a fost trimis la Bucuresti. Acolo, a fost respins de la plata. Asirom a invocat faptul ca nivelul pagubei ar fi sub valoarea fransizei din contractul pe intreaga suprafata asigurata. Or, eu am specificat in contract, la mentiuni speciale, ca fransiza este de 10% pe fiecare sola daunata. Firma de asigurari trebuie sa desdauneze cu 6 miliarde de lei vechi Combinatul Agricol de la Curtici si cu 2 miliarde - ferma de la Olari.
Probleme cu grindina am avut si pe 11 ha pe care le lucrez eu, ca particular. Acolo, mi-au dat o despagubire de 140 de milioane lei vechi. In schimb, pentru fermele mari, Asirom a refuzat sa acorde despagubiri, chiar daca intre contracte nu exista nicio deosebire. In ce ma priveste, voi lupta pentru acesti bani! Nu neaparat pentru suma in sine, ci pentru ca vreau sa stie firmele de asigurari ca nu-si pot bate joc de un agricultor.
Mai sunt si alte aspecte care trebuie luate in calcul. La ferma de la Olari, conform Codului Civil, in caz de calamitati, oamenilor trebuie sa li se dea redeventa din banii primiti ca despagubiri de la asigurari. Apoi, prima de asigurare este suportata jumatate de catre stat. Asa ca, decizia Asirom de a nu ne mai despagubi nu ma loveste numai pe mine, ci si pe statul roman.


In ciuda acestei intamplari, nu vreau sa generalizez si sa spun ca toate firmele de asigurari din Romania sunt rau-voitoare in relatiile cu fermierii. Dar stiu ca au mai patit-o si altii. Si in revista Profitul agricol s-a mai scris despre cazuri asemanatoare. In cazul meu, cred ca vina ar putea fi doar a unor functionari de la Asirom, care nu au citit tot contractul, cu mentiunile lui speciale. Dar, ar trebui sa se autosesizeze, mai intai, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor. Sa urmareasca relatia dintre firmele de asigurari si fermieri. Eu vreau sa atrag si atentia fermierilor. Sa nu se lase inselati!

Se vorbeste despre crearea unui fond mutual de asigurari facut de fermieri. Dar, in aceasta perioada, avand in vedere contextul economic, cred ca este greu. Ne imbatam cu apa rece. Nu cred ca ar fi viabil un astfel de proiect. Pentru asigurari exista companii specializate. Inca mai cred ca se pot gasi si firme de asigurari serioase. Eu unul imi voi asigura in continuare culturile. M-au inselat unii, insa de-acum inainte voi fi mult mai atent. Am spus toate astea, sa stie si ceilalti.

Dimitrie MUSCA

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.