Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Viermele vestic al radacinilor de porumb se extinde si devine o problema pentru sud-estul Romaniei

Din 1996, specia Diabrotica virgifera virgifera LeConte - Viermele vestic al radacinilor de porumb, a patruns īn Romania. De unde intrat in Romania, de la sarbi sau unguri, nu are prea multa importanta, pentru ca daunatorul s-a adaptat conditiilor din tara noastra, s-a raspandit spre est si a īnceput sa faca pagube, poate mai putin spectaculoase ca cele produse de ratisoara porumbului (Tanymecus dilaticollis) sau alti daunatori de importanta economica, din Romania.

Ignorat la īnceput, urmarindu-i-se raspandirea, mai apoi, inclus pe lista daunatorilor de carantina, daunatorul a ramas sa fie controlat īn jumatatea de vest a Romaniei, de cei interesati, adica de fermieri, institutiile statului, ministerul de resort urmarind numai evolutia daunatorului pe restul teritoriului Romaniei. In conditiile īn care daunatorul este prezent īn jurul Bucurestiului, este necesar ca fermierii din toata zona de sud-est a Romaniei, sa poata identifica prezenta daunatorului, fara sa mai astepte inspectorii fitosanitari sau interventia institutiilor statului, sa ia toate masurile necesare pentru a preveni aparitia daunatorului, cresterea populatiilor si implicit pagubele īn cultura de porumb. Este nevoie asadar de o instruire a fermierilor (mici si mari), astfel īncat pe baza observatiilor proprii, īn propriile culturi de porumb sa recunoasca eventuala prezenta a daunatorului, asumandu-si foloasele si riscurile decizilor luate īn cunostinta de cauza. Bineīnteles ca fermierii nu trebuie sa se astepte la subventii pentru controlul daunatorului, eventual sa evite sau sa aplice masurile impuse de legislatia fitosanitara, īn cazul īn care daunatorul este semnalat īn campurile lor.

Recunoasterea daunatorului
Adultii de Diabrotica zboara īn culturile de porumb din iunie pana īn octombrie. Aparitia īn masa se īnregistreaza īncepand cu prima jumatatea lunii iulie si se continua īn august. Ei sunt mai activi dupa 2-3 ore de la rasaritul soarelui si cu 2-3 ore īnainte de apus. Incepand din prima jumatate a lunii iulie, adultii se pot gasi pe frunzele plantelor de porumb, apoi la īnflorirea porumbului, adultii se hranesc cu polen, sau cu matasea abia aparuta. Adultul are corpul de culoare galbena spre verde, si prezinta dimorfism sexual (femela se poate deosebi de mascul prin aspectul exterior).
Femela are corpul de 4,2 - 6,8 mm lungime, de culoare galbena pana la verde, iar pe elitre prezinta trei benzi longitudinale care se pot contopi. Antenele sunt mai scurte decat corpul, reprezentand circa 3/4 din lungimea acestuia. Abdomenul este ascutit la extremitatea sa. Masculul are corpul de 4,4-6,6 mm lungime cu antene mai lungi decat corpul. Elitrele au culoare neagra sau cel putin mai īntunecata, īn jumatatea anterioara, iar abdomenul este rotunjit terminal.
Larva (care se dezvolta īn sol), se hraneste cu radacini de porumb sau alte Poaceae, fiind subtire, alungita, de culoare alba cu capul negru, iar la maturitate lungimea corpului ajunge la 13 mm.
La aparitie (la sfarsitului lui mai, īnceputul lui iunie), larvele cauta radacinile plantelor de porumb, putandu-se deplasa pana la 0,5 m, iar daca nu le gasesc, mor. Solul compact favorizeaza mortalitatea, īn timp ce umiditatea solului permite o supravietuire crescuta. Larvele proaspat iesite din ou supravietuiesc fara sursa de hrana cateva zile (3 zile fara hrana determina supravietuirea a 4,7% din larve, iar o zi provoaca moartea a 55% din larvele neonate).

Combaterea daunatorului
Principala masura prin care se evita aparitia, cresterea populatiilor daunatorului si aparitia pagubelor, este evitarea monoculturii.
Monocultura de porumb face sa creasca foarte mult populatia daunatorului, iar rotatia sa o reduca considerabil, de aceea se recomanda rotatia de patru ani. Un rol important īn combatere īl prezinta si metodele agrofitotehnice, care prin rotatia culturii si diferite practici agricole, favorizeaza cresterea radacinilor, si micsoreaza pagubelor produse de atacul larvelor.

Seceta si semanatul tardiv favorizeaza aparitia atacului de Diabrotica virgifera, īn timp ce semanatul timpuriu si existenta unor precipitatii frecvente nu favorizeaza aparitia daunatorului. Precipitatiile din lunile iunie-august refac sistemul radicular atacat de larvele, īn timp ce temperaturile scazute, īnsotite eventual de precipitatii īn luna mai, īmpiedica distrugerea plantelor de porumb de la rasarire pana īn faza de 5 frunze.

Īn cazul acestei specii, atacul larvelor prezinta importanta economica, iar atacul adultilor este important numai īn loturile de hibridare unde distruge organele florale (la porumbul pentru consum o densitate de peste 20 adulti/stiulete nu reduce semnificativ productia). De asemenea, precipitatiile din vara toamna, favorizeaza depunerea si supravietuirea oualor depuse. Un numar mare de plante la hectar, favorizeaza dezvoltarea populatiei speciei, dar īn acelasi timp prin scaderea presiunii exercitata de daunator asupra unei plante (scade densitatea larvelor/ planta), creste procentul de supravietuire a plantelor.

Fertilizarea contribuie la dezvoltarea si regenerarea sistemului radicular atacat, astfel ca daunatorul nu mai provoaca pierderi asa de mari. Lucrarile solului contribuie la reducerea populatiei daunatorului, prin punerea īn contact a oualor si larvelor cu zone aerisite si uscate ce determina o mortalitate sporita. Solurile nisipoase sau usoare de obicei creeaza mai multe probleme din punct de vedere al daunatorului decat alte tipuri de sol.

Īn situatia īn care este necesar, se aplica insecticide pentru combaterea larvelor sau adultilor, exista 2 strategii de combatere: aplicarea insecticidelor de sol īn momentul semanatului sau atunci cand se executa prima prasila; combaterea adultilor prin aplicarea insecticidelor care determina scaderea populatiei si implicit a depunerii oualor, ceea ce determina scaderea efectivului de larve sub pragul economic de daunare. Aplicarea insecticidelor de sol se impune īn functie de nivelul de infestare a solului, tipul de sol si tehnologia de cultura aplicata.
Odata ce daunatorul a aparut si produce probleme, de baza īn combaterea daunatorului ramane tot aplicarea metodelor chimice, iar īn practica se aplica combaterea adultilor ce se realizeaza numai īn anumiti ani, sau atunci cand se urmareste combaterea daunatorului pe suprafete īntinse, fiind bazata pe monitorizare, integrandu-se īn conceptia de combatere integrata a daunatorului.

Reglementarile Ordinul Ministrului (MAPDR) nr. 102/ 21 Februarie 2006 - referitor la masurile de urgenta pentru a preveni raspandirea īn Romania a daunatorului Diabrotica virgifera Le Conte, abrogat pe 29 august 2008 de Dacian Ciolos, presupun monitorizarea daunatorului si aplicarea acelor masuri care, īn final sa duca la stoparea extinderii arealului daunatorului sau chiar la eradicarea acestuia din zonele īn care a fost semnalat.

Este de subliniat faptul, ca īn Romania sunt omologate insecticide pentru combaterea daunatorului, a stadiului de adult si de larva.
Se cunoaste fenomenul de rezistenta si se cultiva hibrizi sau linii rezistente, cu referire la abundenta sistemului radicular sau la capacitatea sa de refacere.

Pentru combaterea acestei specii, s-au realizat īn lume (prin metode sofisticate de inginerie genetica s-a introdus īn genomul porumbului o gena de la Bacillus thuringiensis f. tenebrionides), de mari firme, hibrizi modificati genetic, rezistenti la atacul daunatorului. Cultivarea acestora este raspandita foarte mult īn diferite state ale lumii (īn special īn SUA), dar este limitata drastic īn EU, inclusiv īn Romania.


prof. Ioan ROSCA, USAMV Bucuresti


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.