Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
David Richard a lasat meseria de brutar in Franta pentru a deveni fermier in Romania

In ultima vreme se vorbeste mult despre pericolul ca strainii sa vina sa ne cumpere pamantul agricol stramosesc. Dar, nici pana acum, pe straini nu i-a impiedicat nimeni sa cumpere pamant. 10 la suta din terenul agricol este deja in mainile strainilor. Unii l-au cumparat sa-l speculeze. Altii au venit sa munceasca aici pentru ca aici au gasit.

"Aici, in Romania, in agricultura, e ca la loterie. Nu esti sigur de nimic. Daca e timpul favorabil si ploua, castigi, daca nu, nu. Asa s-a intamplat in 2012, cand probabil voi incheia in paguba. La noi, in Franta, e mai sigur. Aici, e pamantul bun, dar conditiile climaterice nu sunt bune pentru agricultura. Acolo, de unde vin eu, nu se iriga deloc, dar timpul tine cu fermierii", explica David Richard, nascut in provincia Normandia, Franta si, de trei ani, cultivator de cereale in Liebling, judetul Timis.

Intr-o zi de toamna, la Liebling
Era o zi de toamna cetoasa si umeda. L-am gasit pe Richard in parcul de masini si utilaje al fermei, printre tractoare John Deere si Claas, prasitoare si combine New Holland si Amazone. Avea pe el o salopeta de culoare neagra, cu pete de praf si pacura. Tocmai terminase de verificat motorul la un tractor. Din profil, mi s-a parut ca Richard seamana cu fostul presedinte al Frantei, Francois Mitterand.

Nu asteapta prea mult sa se vaite, ca toti agricultorii romani get-beget, ca e dezamagit, ca a avut pierderi mari din cauza secetei devastatoare din vara anului 2012. "Aici, in Liebling, a fost dezastru. Nu a plouat aproape deloc. Din porumb am facut baloti pentru hrana animalelor", se plange francezul.

In Normandia, Richard locuieste foarte aproape de celebrul monument Mont Saint Michel ? care se ridica din mare si reprezinta cea mai spectaculoasa imagine a Frantei. El era acolo brutar si avea un salariu de aproape 4.000 de euro. Satul de spatiul stramt in care muncea, a decis sa aleaga libertatea si sa devina fermier in Romana. Asa l-au sfatuit niste prieteni agricultori.

A ales satul Liebling, din judetul Timis. Aici l-a adus norocul. Nu a facut cine stie ce calcule, nu a prospectat piata funciara din tara noastra. A luat in arenda 150 de hectare. Are o combina pe care chiar el o conduce pe tarla si treiera graul.

Stie ceva teorie pentru meseria de fermier: "O conditie a succesului in agricultura este sa stii sa imbogatesti pamantul pentru a fi productiv an de an. De obicei, in Normandia, noi nu aram terenul, ci folosim scarificatorul. E si mai ieftin, se consuma mai putina motorina. Bagam scarificatorul, iar anul urmator cand aram, pamantul va fi mai afanat si se va lucra mai bine. Adaugam si gunoi de grajd. Incercam sa ii modificam structura solului, sa devina mai productiv", a explicat fracezul.

Birocratia excesiva si motorina subventionata
In trei ani, de cand face agricultura in Romania, el nu a avut probleme cu oamenii, ci cu sistemul. Desi tara noastra este in UE de aprope cinci ani, diferentele sunt mult prea mari intre sistemul agricol francez si cel romanesc.
Adesea Richard a fost socat de situatiile cu care a trebuit sa se confrunte. Una din marile nemultumiri este birocratia excesiva de aici. "La voi este foarte complicat, pe cand la noi, in Franta, este foarte simplu. La noi se depun actele o data pe an pentru tot ce e nevoie. Aici, trebuie sa depui dosare aproape lunar. Esti obligat sa mergi cu diferite hartoage la APIA, la directia agricola sau la alte institutii. Pierzi mult timp, stai la coada, iar daca nu ai completat bine hartia, trebuie sa vii iarasi. Asta se intampla fiindca guvernul nu are incredere in cetatenii sai. Si atunci, guvernul vrea sa controleze totul", explica francezul ce crede el despre realitatile de la noi.
O alta anomalie a sistemului este legata de motorina subventionata.

"In Franta, motorina pentru incalzire centrala si pentru agricultura este fara taxa si colorata in rosu. Atunci, totul se simplifica. Politistii, cand fac controale pe sosea, la masini, se uita in rezervor si constata daca motorina este rosie sau nu. Daca motorina este rosie, amenda se ridica la 1.500 de euro, plus 15 centi pentru fiecare kilometru afisat la bord. Aici, motorina subventionata poate fi utilizata de soferi in alte interese, ceea ce nu e bine. Daca motorina subventionata ar fi colorata, totul s-ar simplifica, birocratia ar fi mult mai mica, iar fermierii nu ar mai fi nevoiti sa piarda timpul sa inregistreze dosare pe la diferite birouri ale institutiilor", este de parere Richard.
Desi viata de fermier e mult mai complicata in Romania, David Richard nu are de gand sa se intoarca in Normandia. Aici, oamenii sunt primitori, fetele foarte frumoase, iar el nu e casatorit. Meseria de agricultor ii da sentimentul libertatii. Se simte mult mai aproape de natura si nu trebuie sa stea intre patru pereti, zi de zi, cum statea in Franta.
Agricultura, aici, in Romania este in mai mare masura decat in Franta, o loterie, dar el continua sa isi incerce norocul.

Gh. MIRON

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."