Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
David Richard a lasat meseria de brutar in Franta pentru a deveni fermier in Romania

In ultima vreme se vorbeste mult despre pericolul ca strainii sa vina sa ne cumpere pamantul agricol stramosesc. Dar, nici pana acum, pe straini nu i-a impiedicat nimeni sa cumpere pamant. 10 la suta din terenul agricol este deja in mainile strainilor. Unii l-au cumparat sa-l speculeze. Altii au venit sa munceasca aici pentru ca aici au gasit.

"Aici, in Romania, in agricultura, e ca la loterie. Nu esti sigur de nimic. Daca e timpul favorabil si ploua, castigi, daca nu, nu. Asa s-a intamplat in 2012, cand probabil voi incheia in paguba. La noi, in Franta, e mai sigur. Aici, e pamantul bun, dar conditiile climaterice nu sunt bune pentru agricultura. Acolo, de unde vin eu, nu se iriga deloc, dar timpul tine cu fermierii", explica David Richard, nascut in provincia Normandia, Franta si, de trei ani, cultivator de cereale in Liebling, judetul Timis.

Intr-o zi de toamna, la Liebling
Era o zi de toamna cetoasa si umeda. L-am gasit pe Richard in parcul de masini si utilaje al fermei, printre tractoare John Deere si Claas, prasitoare si combine New Holland si Amazone. Avea pe el o salopeta de culoare neagra, cu pete de praf si pacura. Tocmai terminase de verificat motorul la un tractor. Din profil, mi s-a parut ca Richard seamana cu fostul presedinte al Frantei, Francois Mitterand.

Nu asteapta prea mult sa se vaite, ca toti agricultorii romani get-beget, ca e dezamagit, ca a avut pierderi mari din cauza secetei devastatoare din vara anului 2012. "Aici, in Liebling, a fost dezastru. Nu a plouat aproape deloc. Din porumb am facut baloti pentru hrana animalelor", se plange francezul.

In Normandia, Richard locuieste foarte aproape de celebrul monument Mont Saint Michel ? care se ridica din mare si reprezinta cea mai spectaculoasa imagine a Frantei. El era acolo brutar si avea un salariu de aproape 4.000 de euro. Satul de spatiul stramt in care muncea, a decis sa aleaga libertatea si sa devina fermier in Romana. Asa l-au sfatuit niste prieteni agricultori.

A ales satul Liebling, din judetul Timis. Aici l-a adus norocul. Nu a facut cine stie ce calcule, nu a prospectat piata funciara din tara noastra. A luat in arenda 150 de hectare. Are o combina pe care chiar el o conduce pe tarla si treiera graul.

Stie ceva teorie pentru meseria de fermier: "O conditie a succesului in agricultura este sa stii sa imbogatesti pamantul pentru a fi productiv an de an. De obicei, in Normandia, noi nu aram terenul, ci folosim scarificatorul. E si mai ieftin, se consuma mai putina motorina. Bagam scarificatorul, iar anul urmator cand aram, pamantul va fi mai afanat si se va lucra mai bine. Adaugam si gunoi de grajd. Incercam sa ii modificam structura solului, sa devina mai productiv", a explicat fracezul.

Birocratia excesiva si motorina subventionata
In trei ani, de cand face agricultura in Romania, el nu a avut probleme cu oamenii, ci cu sistemul. Desi tara noastra este in UE de aprope cinci ani, diferentele sunt mult prea mari intre sistemul agricol francez si cel romanesc.
Adesea Richard a fost socat de situatiile cu care a trebuit sa se confrunte. Una din marile nemultumiri este birocratia excesiva de aici. "La voi este foarte complicat, pe cand la noi, in Franta, este foarte simplu. La noi se depun actele o data pe an pentru tot ce e nevoie. Aici, trebuie sa depui dosare aproape lunar. Esti obligat sa mergi cu diferite hartoage la APIA, la directia agricola sau la alte institutii. Pierzi mult timp, stai la coada, iar daca nu ai completat bine hartia, trebuie sa vii iarasi. Asta se intampla fiindca guvernul nu are incredere in cetatenii sai. Si atunci, guvernul vrea sa controleze totul", explica francezul ce crede el despre realitatile de la noi.
O alta anomalie a sistemului este legata de motorina subventionata.

"In Franta, motorina pentru incalzire centrala si pentru agricultura este fara taxa si colorata in rosu. Atunci, totul se simplifica. Politistii, cand fac controale pe sosea, la masini, se uita in rezervor si constata daca motorina este rosie sau nu. Daca motorina este rosie, amenda se ridica la 1.500 de euro, plus 15 centi pentru fiecare kilometru afisat la bord. Aici, motorina subventionata poate fi utilizata de soferi in alte interese, ceea ce nu e bine. Daca motorina subventionata ar fi colorata, totul s-ar simplifica, birocratia ar fi mult mai mica, iar fermierii nu ar mai fi nevoiti sa piarda timpul sa inregistreze dosare pe la diferite birouri ale institutiilor", este de parere Richard.
Desi viata de fermier e mult mai complicata in Romania, David Richard nu are de gand sa se intoarca in Normandia. Aici, oamenii sunt primitori, fetele foarte frumoase, iar el nu e casatorit. Meseria de agricultor ii da sentimentul libertatii. Se simte mult mai aproape de natura si nu trebuie sa stea intre patru pereti, zi de zi, cum statea in Franta.
Agricultura, aici, in Romania este in mai mare masura decat in Franta, o loterie, dar el continua sa isi incerce norocul.

Gh. MIRON

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.