Profitul agricol nr. 43
15 noiembrie 2017
Ferma fara animale nu o poti numi ferma

Gabriel Enciu este fermier în Ulmeni, judetul Calarasi. Viata l-a învatat sa razbata. La 35 de ani, lucreaza 1.400 de hectare. Ca sa câstige mai mult din ferma lui, nu ca nu ar câstiga suficient, a început sa creasca si vaci. Si-a facut calculul ca o suta de animale i-ar asigura venituri permanente pentru toata ferma.

Faptul ca este fermier în localitatea natala nu-i aduce un avantaj în relatia cu consatenii. "Lumea e invidioasa. Prefera sa dea terenul unui strain decât unuia de bastina", spune Enciu.
Familia lui a început sa lucreze pamântul imediat dupa '89, când se dadea pamântul înapoi. Abia dupa câtiva ani au putut sa-si ia un tractor U650 cu plug, disc si semanatoare. Pentru el, au facut credit la CEC. Câtiva ani au lucrat si terenurile altora, dar când cererea pentru prestari servicii a scazut, au început sa ia pamânt în arenda. De atunci, suprafata a crescut în permanenta.
Gabriel Enciu a fost alaturi de familie în munca pamântului înca de mic. Ajutorul a fost pe masura puterilor. Isi aduce aminte cum îsi ajuta parintii sa mute coloanele de irigatii pe vremea în care el era la liceu, iar sistemele de udare înca functionau. Treptat, centrul de greutate în conducerea fermei s-a mutat de la tata la fiu. Dar, si tatal sau este înca implicat în activitate.
"Nu sunt specialist. Nici agronom, nici zootehnist. Am terminat Facultatea de Management din ASE. Nu ma gândeam ca o sa-mi placa asa mult agricultura. Acum pot sa spun ca nu ma mai pot dezlipi de ea. Si noaptea o visez", spune Enciu.

Dotare pentru 3.000 de hectare
Dezvoltarea fermei s-a facut pas cu pas. Nu a apelat la fonduri europene. Considera ca este prea multa birocratie. Nici acum nu are de gând sa faca proiecte. A preferat sa ia la început utilaje mai ieftine, cu mai putina tehnologie. Un moment important în dezvoltarea fermei a fost cumpararea combinei Dropia, în urma cu sase-sapte ani. An bun sau rau, costurile de recoltare erau tot mari. Odata banii investiti, a putut economisi în sezoanele urmatoare. Combina înca functioneaza. Lucreaza cu ea, chiar daca nu are aceeasi viteza ca si cele moderne.
O alta decizie pentru care s-a felicitat este cumpararea a doua tractoare Belarus, prin programul Fermierul.
"Sunt mecanice 100%, usor de între­tinut si e simplu sa instruiesti mecanicii", spune Enciu.
Aceste utilaje ieftine, dar performante, i-au adus fermierului câstigurile necesare încât sa-si permita utilaje moderne, inclusiv doua combine New Holland, TC 5070 si TC 5080. Are cinci tractoare cu puteri între 100 CP si 140 CP si trei U650, ma­sini de balotat, masini tractate de erbicidat, cinci grape cu discuri si pluguri reversibile si altele. Cert este ca dotarea actuala îi permite sa lucreze 3.000 ha.
Finantarea s-a facut prin credite de la furnizor si leasinguri. Acum mai are de achitat o combina si un tractor. "Pe masura ce le achitam, luam altele?, spune fermierul. Acum ar mai vrea sa cumpere un tractor de 160-180 CP cu furci si cupa de cereale, plug si semanatoare moderna de prasitoare."

Suprafata de siguranta
Enciu spune ca a investit cam tot ce a câstigat. A oprit doar strictul necesar. In afara de utilaje a cumparat si 120 de hectare de teren. Si-a facut un calcul. Ar avea nevoie de vreo 300 de hectare în proprietate, ca sa asigure un trai decent familiei, în cazul în care ar pierde contractele de arenda. "Decent" considera ca înseamna ca familia sa sa-si permita o vacanta, o masina buna si un doctor bun.
Cu greu mai gaseste însa terenuri de vânzare pentru a ajunge la aceasta di­mensiune. Cauta suprafete de la 50 de ari în sus, deoarece costurile si formalitatile pentru schimbarea proprietarului sunt mari. Doar cartea funciara costa 7-8 milioane. Cu toate acestea, competitia pentru achizitia de teren este mare. Sunt firme care accepta si suprafete mici. Agri Terenuri este o firma care cumpara mult în zona. De fapt, în toata tara. Nu conteaza suprafata sau amplasamentul. Cumpara si îl da în arenda fermierilor pe un an de zile.
Asa se face ca pretul în zona a crescut mult. Daca la începtul anului un hectar costa 4.000 lei, acum s-a ajuns si la 7-8.000 lei. "Eu nu prea sunt de acord sa îl iau pe un an de zile. Sa fie macar 3-5 ani", considera Enciu. Si el are 500 de hectare arendate pe cinci ani de la un austriac, director de banca, si se gândeste ca este posibil sa nu-si reînnoiasca întelegerea.

Finantarea este prea dificila
Cea mai mare nemultumire a fermierului este legata de finantare. Ar vrea ca statul sa-i sprijine mai mult. Ar vrea cre­dite cu dobânzi mai mici. Se gândeste ca daca i s-ar oferi 100 de hectare sa le cumpere, nu ar avea cu ce.
"Nu avem ce sa punem gaj la banci. Acum, nici cultura mare nu mai e acceptata", se plânge Enciu. Utilajele trebuie sa nu fie mai vechi de cinci ani, iar daca-l cumpara în leasing, nu-l poate gaja pâna îl achita. Asa se face ca un utilaj ar putea sa-l puna în gaj doar 2-3 ani. A avut o tentativa de a pune gaj terenul. "Din cauza ca nu era comasat, costurile de identificare a terenurilor ajungeau la 25% din credit", îsi aminteste fermierul. El se gândeste ca ar fi utila legea astfel încât costurile de comasare sa fie suportate de stat.

Vaci cumparate din sat
In primavara s-a hotarât sa creasca vaci. Este convins ca pe termen lung este o investitie profitabila, chiar daca acum furajele sunt scumpe. I-ar asigura un flux de bani pe parcursul întregului an. O ferma de o suta de capete de vaci de lapte ar acoperi cheltuielile curente, astfel încât nu ar mai depinde de veniturile din cultura mare.
Decizia are si o parte subiectiva: iubeste animalele. "O ferma fara animale nu pot sa o numesc ferma", spune Enciu. Are câtiva prieteni care au vaci si care îl ajuta cu informati. "Stiu cum este mersul si am zis sa încep si eu", spune el.
A cumparat vaci din sat, chiar vitele abia fatate. Acum are 24 de capete. Toata localitatea Spantov, în care fermierul are teren arendat, comuna cu câteva mii de locuitori, mai are 15 vaci.

Grajdul pe care îl are acum e pentru 34 de animale. A început sa insemineze vitelele cu rasa Baltata Româneasca. Nu ar fi avut bani sa cumpere vaci de rasa. Vrea sa ia un modul pentru 100 de animale, o structura metalica usoara acope­rita cu prelata garantata zece ani. E un model austriac, mult mai ieftin decât un grajd metalic sau de caramida.
Este convins ca pâna la sfârsitul anului viitor va ajunge la 50 de capete.
"Avem un medic veterinar care deocamdata vine numai la cerere, dar cu timpul o sa angajam permanent pe cineva", planuieste Enciu.
Constructia o va face el, în regim propriu. O sala de muls cu sase posturi, în jur de 30.000 de euro. Anul acesta, pentru ca tot a avut gol grajdul de vaci, a luat câteva scroafe, le-a montat si acum are 55 de purcelusi pentru vânzare.

Asolament... fiscal
A început sa cultive triticale din motive fiscale. La triticale se factureaza cu TVA, fapt ce-i asigura un flux financiar mai simplu. Grâul a fost vândut cu preturi cuprinse între 0,75 si 1 leu. Triticalele le-a dat cu 0,8 lei+TVA. E adevarat, nu este singurul motiv pentru care mizeaza pe aceasta cultura. Productia a fost mai mare decât la grâu, 4 tone în loc de 3, iar cheltuielile au fost ceva mai mici. Acum mareste suprafata cu triticale de la 70 ha la 185 ha.
Si mazarea este o cultura care câstiga teren. Pune 100 de hectare, cu 20 mai multe decât anul trecut. O vinde la Nutricom, care face furaje pentru fermele proprii si pentru vânzare. E multumit de cultura. Are costuri mici si obtine pret si productie bune. In plus, mazarea îmbogateste terenul cu azot si îl face sa fie mai usor de lucrat.
Rapita are anul acesta doar pe 20 de hectare, mai mult din întâmplare. Mai avea ceva seminte si a primit si gratuit pentru înca 10 ha. Acum îi pare rau ca a pus doar atât. "E an de rapita", spune Enciu cu râset amar. Anul trecut a avut 200 ha si a întors-o toata.
La grâu a mers pe densitate mare, asa cum a citit sfatul lui Dimitrie Musca în Pro­fitul agricol. A utilizat o densitate mare, 400 kg/ha. Este multumit de rezultatul pe care l-a obtinut, trei tone, având în vedere anul dificil. Anul acesta va mai reduce totusi putin densitatea, pentru a micsora si costurile.

Sistemele de irigatiile trebuie pazite
Nu are irigatii. "Este o investitie colosala", spune Enciu. Si nu doar în sisteme. Problema e si de paza. Ar vrea o lege care sa-i dea dreptul sa-si apere proprietatea cu arma în mâna. "Acum degeaba pui paznic. Trebuie sa pui paznic cu pusca. Il prinzi în lanul de porumb si ce poti sa-i faci? Suni la politie si îti spune: "N-am masina, n-am benzina sau n-am om". In ferma a instalat un sistem cu 16 camere de supraveghere pe care ar vrea sa-l lege la un dispecerat al unei firme de paza si protectie.

Legume, mai întâi ca hobby
Pentru început ca un hobby, încearca si productia de legume: morcovi, ceapa si spanac. Anul acesta a avut un "petic" cu ceapa, mai putin de zece metri patrati. A fost uimit de rezultate. A scos 1.500 de lei, desi a dat-o la un pret mic. Acum va pune un hectar. "Am avut si morcovi pentru consum propriu, trei rânduri, si am scos cinci saci", povesteste fermierul. Spanacul, daca nu merge sa-l vânda verde, îl va da la o fabrica de conserve. A pus 30 de ari. Este constient ca productia de legume necesita forta de munca mai multa, dar si câstigurile sunt mai mari.

Adrian MIHAI

Citeste si: