Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Primul Pioneer Farmer’s Club din Est

In primele zile ale lunii decembrie trecut, Pioneer a organizat o intalnire de exceptie cu principalii sai clienti. Peste 130 de fermieri au fost invitati timp de 3 zile la munte, in complexul Cheile Gradistei, asezat ceva mai sus de Moeciu. Aici, intr-o atmosfera relaxata, cu jocuri si concursuri, Pioneer a lansat inclusiv un Club al fermierilor. Botezat in engleza, Pioneer Farmer’s Club este un concept nou, importat direct din America, in esenta mai mult un instrument de fidelizare a agricultorilor.

“Romania este prima tara din Europa de Est unde dezvoltam acest concept”, ne-a declarat Maria Carja, director tehnic si de marketing al Pioneer. “Vrem ca in acest club sa avem membri fermieri, pentru ca ei sunt cei care se bucura de rezultatele produselor noastre.”

Un club pentru fermierii care fac tehnologie performanta
Calitatea de membru al Clubului se dobandeste in timp. Trebuie sa fii un client consecvent, de samanta certificata produsa de Pioneer. Iar membrii nu au un statut egal. Astfel, vor exista membri silver, care cumpara 100 de saci de seminte, membri gold, cumparatori de peste 250 de saci si cei platinum, care achizitioneaza anual peste 500 de saci. E vorba de saci de porumb de 80.000 de boabe. Dupa cum spunea si staff-ul Pioneer, sacul de samanta nu se masoara in kilograme decat pentru cine vinde in piata. Profesionistii tehnologiilor masoara in boabe, fix, fara erori.

Fiecare categorie din Club aduce membrilor sai avantaje speciale, masurabile in genetica noua primita gratuit, informatii specializate si invitatii la diferite petreceri, de la un week-end la Poiana Brasov, la croaziere pe Marea Neagra, la o intalnire cu membrii familiei regale etc.

In primul an, stafful companiei mizeaza pe un numar de 25 de membri platinum, 100 de membri gold si 200 de membri silver.

“In categoria Platinum intra fermierii cu peste 5.000 de hectare, la Gold cei cu peste 2.000 de hectare, iar la Silver cei cu peste 1.000 de hectare. Este un club al fermierilor care fac tehnologie si consuma numai samanta de calitate.

Fermele mici si medii se vor “converti” la seminte de calitate
In opinia Mariei Carja, “in Romania, din cele 2,3 milioane de hectare de porumb, numai 800.000 sunt cultivate cu samanta hibrida. Restul de 1,5 milioane de hectare folosesc samanta salvata. Ei reprezinta un nucleu de viitori clienti. Pe ei trebuie sa ii convingem sa cumpere o samanta buna. Procesul de convingere este unul lent. Iar avantajele acestei seminte se vad din statistici. Media nationala la porumb este de 4,2 tone/ha in 2010. In ultimii ani insa, nu a depasit 3,5 tone. Asta comparand cu o samanta hibrida care face in mod regulat 10 tone la hectar.”

In acest moment, ponderea intre samanta hibrida si cealalta este de 45% cu 55%. Pentru a-i putea convinge sa cumpere o samanta mai scumpa, fermierii mici si medii trebuie sa vada mai intai diferentele de productie si avantajele financiare.

Un nou slogan pentru Pioneer
Sloganul Pioneer de pana acum, “Tehnologia care produce”, va fi inlocuit de anul acesta cu un slogan nou. Tradus in romaneste, nu mai este la fel de sonor ca in engleza, remarca stafful Pioneer. Si s-au decis sa il pastreze in original: “science with service delivering success”. Traducerea aproximativa ar fi “stiinta si serviciile (Pioneer) aduc succesul”.

“Pioneer este o companie bazata pe stiinta. Banca de gene a companiei a fost creata la inceputul ameliorarii porumbului, in 1927 si este incontinuu imbogatita. Genetica este in plina dezvoltare. Avem loturi demonstrative in toata lumea. Si in Romania suntem o prezenta vizibila in toate fermele mari, cu peste 400 de loturi demonstrative”.

Andrei OSTROVEANU
andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."