Profitul agricol nr 17
3 mai 2017
Care sunt cei mai productivi hibrizi din Romania?

Mai e mult pana vom avea si noi concursuri nationale ale producatorilor de porumb, ca in Statele Unite. Acolo, intr-un fel de "Daciada" de peste Ocean, cateva mii de fermieri se intrec anual, de 50 de ani incoace, intr-un campionat al productiei de porumb. In 2010 au participat 7.125 de fermieri. Impartiti in categorii, in functie de favorabilitatea naturala si tehnologiile folosite (irigat/neirigat, lucrari clasice ale solului/no till, strip till, lucrari pe biloane etc.), competitorii obtin productii de la 10 t/ha in sus (la nivelul statelor cu conditii mai putin favorabile!), pana la 26 t/ha (recordul la nivel national).

Suprafata luata in consideratie pentru a intra concurs este de cel putin 0,5 ha (1,25 acri).
La lansarea oficiala a Asociatiei Cultivatorilor de Porumb Regiunea Sud Muntenia, care a avut loc la Bucuresti in ziua de 28 noiembrie, presedintele asociatiei, Arnaud Perrein, a fost intrebat de unul dintre participanti (un masterand de la USAMV Bucuresti) daca in urma experientelor riguroase (in 3 repetitii), efectuate in ferma sa pe 6.000 de microparcele, "a descoperit" care este cel mai productiv hibrid.
Raspunsul a fost oarecum neasteptat pentru specialistul in formare: toate firmele au hibrizi foarte productivi, dar si creatii mai putin adaptate conditiilor locale.
Cei care urmaresc cu atentie rezultatele experimentale prezentate la zilele porumbului realizate in ferme in care au fost cultivati hibrizi de la mai multe companii de seminte au remarcat diferente mari, uneori de pana la doua tone/ha intre hibrizii aceleiasi firme. In campul experimental realizat de Nicolae Sitaru la Orezu, Ialomita (55 ha), cele mai mici variatii intre hibrizii aceleiasi companii au fost de 379,2 kg/ha (8.297,6 kg/ha fata de 7.918,4 kg/ha), iar cele mai mari au fost de 1.829 kg/ha (8.046 kg/ha fata de 6.217 kg/ha). Diferenta mare!

Productia nu depinde numai de hibrid, ci si de tehnologie. Un singur exemplu. Nicolae Sitaru a testat cei 54 de hibrizi la doua densitati: 62.000 plante/ha si 57.000 plante/ha. Media celor 54 de hibrizi testati a fost de 6.886 kg/ha la densitatea mare si de 5.905 kg/ha la densitatea de 57.000 plante/ha. O diferenta de 982 kg/ha!
Va dati seama ce ?plasa" poate lua un fermier care alege gresit un hibrid de la o anumita firma! Ca sa nu mai vorbim de diferentele intre companii. Ecartul dintre cea mai mare si cea mai mica productie obtinuta in loturile demonstrative a fost de 4.734 kg/ha.
Iata cum doua alegeri simple (hibridul si densitatea) pot determina diferente de productie de la 1.000 kg/ha la aproape 5.000 kg/ha.

Din fericire, oferta de seminte de calitate si de masini agricole pentru tehnologii performante este bogata si astfel de ?accidente" pot fi evitate, cu conditia sa existe la indemana fermierilor o baza de date cu rezultatele de productie obtinute intr-o mare varietate de conditii.

In ceea ce priveste semintele, atat pe piata din Europa, cat si din Statele Unite, au loc si firme mai mici. In SUA, aceste companii rezista datorita strategiei folosite: se adreseaza fermierilor care nu sunt fanii infocati ai super-tehnologiilor. Firmele mici insista asupra selectiei genetice sau folosesc tehnologii mai ieftine. De exemplu, pentru fermieri care nu obtin profituri foarte mari (sunt confruntati cu ani secetosi o data la 3-4 ani), costul unui sac de porumb transgenic ?clasic" este prea mare (300 dolari), pe cand tehnologia LibertyLink, de exemplu, nu mareste pretul semintelor. LibertyLink este o tehnologie patentata de Bayer, in care se folosesc hibrizi toleranti la erbicide neselective pentru porumb, cum ar fi glufosinatul de amoniu. Pentru moment, aceasta tehnologie este singura solutie impotriva populatiilor de buruieni rezistente la glifosat.
In Romania, lucrurile sunt putin diferite. La noi, prea multe lucruri (inclusiv masinile agricole, unele input-uri etc.), sunt mai scumpe decat ?afara". Firmele care vand seminte insista mult pe progresul genetic adus de noii hibrizi (peste 100 kg/ha x an. Dar, doar pentru ca sunt noi, hibrizii recent intrati pe piata sunt mai scumpi, chiar daca "nu rup intotdeauna gura targului".

Si atunci, este bine sa avem de unde alege. In loc de un hibrid nou, scump, pentru care inca nu s-a optimizat tehnologia, se poate incerca un hibrid mai ieftin de la o firma mai mica. Potentialul de productie nu este (cu mult) mai mic decat cel al hibrizilor de la firmele mari.

Exista pareri conform carora, la fiecare cativa ani, potentialul de productie se egalizeaza intre hibrizii apartinand mai multor firme. De aceea, in multe loturi experimentale, diferentele de productie intre hibrizii testati sunt mici, iar uneori cele mai mari productii le dau hibrizii din portofoliul firmelor (mai) mici.
Prezenti de cativa ani pe piata romaneasca, hibrizii Golden West confirma afirmatiile de mai sus privind competitivitatea firmelor mai putin cunoscute. In 2012, in conditii extrem de nefavorabile, la Caracal, din cei 181 de hibrizi testati, cele mai bune creatii Golden West au ocupat locurile 1, 3, 8, 12 si 14, cu productii de la 3.205 kg/ha la 2.540 kg/ha. In 2011, tot la Caracal, productiile au fost mult mai mari. Cei mai productivi hibrizi de la Golden West au ocupat locurile 8 si 9 (din 139), cu productii de 12.547 kg/ha si de 12.419 kg/ha. Dar, si in cazul acestei firme, diferentele dintre cei mai buni si cei mai neadaptati hibrizi au fost foarte mari.

Cum sa obtina fermierul profitul maxim? Din pacate, multi cultivatori aleg hibrizii si/sau a tehnologiile in functie de inspiratia de moment, neavand la dispozitie suficiente informatii. De aceea, unul din principalele obiective ale Asociatiei Cultivatorilor de Porumb Regiunea Sud Muntenia este acela de a gasi pentru producatorii de porumb cele mai adecvate solutii tehnologice (hibrizi, fertilizare, lucrarile solului, protectia plantelor etc.), prin experiente efectuate in ferme si printr-o retea proprie de informare/consultanta care sa valorifice eficient rezultatele obtinute.

Horia Victor HALMAJAN

Citeste si: