Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Alegerea hibrizilor de porumb

Semanati mai multi hibrizi. Criteriile de alegere a hibrizilor de porumb sunt simple. Fermierii doresc sa incerce hibrizii nou aparuti, cu potential de productie mai mare, datorat progresului genetic. Pe de alta parte, interactiunea dintre comportamentul hibrizilor si conditiile de cultura determina alegerea acelor hibrizi care fac dovada unor rezultate mai bune.
Aprecierea valorii agronomice a hibrizilor de porumb se face pe baza mai multor criterii. Pentru o alegere buna, criteriile trebuie ierarhizate.

Precocitatea este un factor care influenteaza mai multe criterii de alegere a hibrizilor. Si in 2012, precocitatea relativa a hibrizilor a putut fi apreciata pe baza unei plaje largi de date de inflorire si de recoltare. Precocitatea reprezinta durata ciclului vegetativ, de care depinde productia. In situatiile in care conditiile climatice au fost favorabile, un hibrid tardiv intercepteaza un timp mai indelungat lumina, avand de aceea un potential de productie superior. La porumbul boabe, efectul unui procent de umiditate a bobului variaza intre 0 si 350 kg/ha per procent de tardivitate, in functie de conditiile de cultura. La porumbul siloz, el este de 200 kg/ha per procent de substanta uscata/tardivitate. In situatii de deficit termic, acest avantaj nu se mai manifesta. O seceta in final de ciclu vegetativ tinde sa afecteze un hibrid mai tardiv.

Umiditatea la recoltare, care tine de precocitatea hibridului, are efect asupra cheltuielilor de uscare. De substanta uscata de la recoltare depind valoarea energetica si calitatea conservarii porumbului in siloz. In acest sens, valorile prea mici ale substantei uscate diminueaza ingestia. Si invers: excesul de amidon, determinat de supracoacere, genereaza acidoza. Nivelul optim al substantei uscate din planta intreaga, la recoltarea porumbului siloz, se situeaza intre 30 si 35 %. In general vorbind, precocitatea ofera optiuni diverse in ce priveste epoca de recoltare, gestionarea resturilor vegetale, semanatul culturilor de toamna si managementul calitatii fitosanitare a recoltei. Tocarea si ingroparea resturilor vegetale, care contribuie la asigurarea calitatii fitosanitare, devine mai complicata odata cu probabilitatea crescuta de precipitatii din noiembrie. Alegerea precocitatii hibrizilor trebuie facuta in asa fel, incat sa permita recoltarea la maturitate inainte de 31 octombrie, intr-o plaja de umiditate a boabelor cuprinsa intre 33 si 25 %.
In fine, precocitatea poate fi utilizata si ca tactica de evitare a perioadelor de deficit hidric de la sfarsitul ciclului vegetativ.

Productia si stabilitatea ei influenteaza rezultatele economice. Profitul obtinut de pe o parcela depinde in primul rand de productia realizata. El poate fi insa influentat si de cheltuielile de uscare a boabelor, care depind de precocitatea hibrizilor. Stabilitatea productiei, care minimizeaza efectul factorilor climatici, este influentata de alegerea unei precocitati adaptate conditiilor locale si de rezistenta la cadere a tulpinii. Socurile de temperatura, necesarul de apa, daunatorii specifici si tehnologia de cultura determina si ele diferentele de comportament al unor hibrizi de la un an la altul si de la un loc la altul, insa sunt mai greu de scos in evidenta.
Stabilitatea productiilor este apreciata prin comparatii intre loturile demonstrative.
La aceeasi precocitate, o diferenta de 5% de productie se traduce printr-o diferenta de profit. La porumbul siloz, o diferenta de 5% se traduce printr-o crestere a numarului de ratii sau printr-o prelungire a perioadei de furajare cu siloz de porumb.

Luati in considerare rezistenta la boli in situatiile de risc. Rezistenta la boli ca helmintosporioza trebuie avuta in vedere in zonele expuse riscului. Rezistenta la boli contribuie la exprimarea potentialului de productie si la stabilitatea productiei. Taciunele porumbului (Ustilago maydis), prezent in stare latenta in parcelele de cultura, nu constituie un criteriu care sa anuleze alegerea unui hibrid. Simptomele ce apar indica deseori un factor de stres.
Procentul de plante cu tulpini goale este un criteriu util in situatii de stres hidric, cand se recolteaza la umiditate mica a boabelor si in caz de cadere determinata de vant la finalul ciclului vegetativ. Datele trebuie interpretate in functie de precocitatea hibrizilor. Aceasta caracteristica, fara efect asupra alegerii hibridului, face parte din compromisul care trebuie realizat cu potentialul de productie.

Tineti cont de comportamentul fata de fuzariozele stiuletelui. Chiar daca conditiile climatice sunt factorul determinant, constatarea unor diferente intre hibrizi in ce priveste aparitia simptomelor de fuzarioza la stiuletii susceptibili sa produca micotoxine, conduce la integrarea acestui criteriu in alegerea tehnologiilor. Limitele maxime ale continutului de micotoxine, adoptate in 2007 pentru consumul uman, constituie o conditie pe piata.

Concentratia UFL (Unitati Furajere Lapte): un criteriu zootehnic sintetic. Valoarea energetica a porumbului siloz, estimata pe baza concentratiei de UFL, este reprezentata de diferentele de valorificare posibila a acestuia de catre bovine si ovine.
O diferenta de +0,035 puncte UFL inseamna pentru vacile de lapte care consuma 16 kg de porumb/zi si produc 20-30 kg de lapte/zi, o diferenta de productie de +1,1 litri de lapte/cap de vaca/zi. Un nivel UFL slab nu poate fi compensat prin productie, ci doar printr-o ajustare a ratiei complementare (la un cost mai mult sau mai putin ridicat).

Josiane LORGEOU,
Institutul Arvalis



Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.