Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Alegerea hibrizilor de porumb

Semanati mai multi hibrizi. Criteriile de alegere a hibrizilor de porumb sunt simple. Fermierii doresc sa incerce hibrizii nou aparuti, cu potential de productie mai mare, datorat progresului genetic. Pe de alta parte, interactiunea dintre comportamentul hibrizilor si conditiile de cultura determina alegerea acelor hibrizi care fac dovada unor rezultate mai bune.
Aprecierea valorii agronomice a hibrizilor de porumb se face pe baza mai multor criterii. Pentru o alegere buna, criteriile trebuie ierarhizate.

Precocitatea este un factor care influenteaza mai multe criterii de alegere a hibrizilor. Si in 2012, precocitatea relativa a hibrizilor a putut fi apreciata pe baza unei plaje largi de date de inflorire si de recoltare. Precocitatea reprezinta durata ciclului vegetativ, de care depinde productia. In situatiile in care conditiile climatice au fost favorabile, un hibrid tardiv intercepteaza un timp mai indelungat lumina, avand de aceea un potential de productie superior. La porumbul boabe, efectul unui procent de umiditate a bobului variaza intre 0 si 350 kg/ha per procent de tardivitate, in functie de conditiile de cultura. La porumbul siloz, el este de 200 kg/ha per procent de substanta uscata/tardivitate. In situatii de deficit termic, acest avantaj nu se mai manifesta. O seceta in final de ciclu vegetativ tinde sa afecteze un hibrid mai tardiv.

Umiditatea la recoltare, care tine de precocitatea hibridului, are efect asupra cheltuielilor de uscare. De substanta uscata de la recoltare depind valoarea energetica si calitatea conservarii porumbului in siloz. In acest sens, valorile prea mici ale substantei uscate diminueaza ingestia. Si invers: excesul de amidon, determinat de supracoacere, genereaza acidoza. Nivelul optim al substantei uscate din planta intreaga, la recoltarea porumbului siloz, se situeaza intre 30 si 35 %. In general vorbind, precocitatea ofera optiuni diverse in ce priveste epoca de recoltare, gestionarea resturilor vegetale, semanatul culturilor de toamna si managementul calitatii fitosanitare a recoltei. Tocarea si ingroparea resturilor vegetale, care contribuie la asigurarea calitatii fitosanitare, devine mai complicata odata cu probabilitatea crescuta de precipitatii din noiembrie. Alegerea precocitatii hibrizilor trebuie facuta in asa fel, incat sa permita recoltarea la maturitate inainte de 31 octombrie, intr-o plaja de umiditate a boabelor cuprinsa intre 33 si 25 %.
In fine, precocitatea poate fi utilizata si ca tactica de evitare a perioadelor de deficit hidric de la sfarsitul ciclului vegetativ.

Productia si stabilitatea ei influenteaza rezultatele economice. Profitul obtinut de pe o parcela depinde in primul rand de productia realizata. El poate fi insa influentat si de cheltuielile de uscare a boabelor, care depind de precocitatea hibrizilor. Stabilitatea productiei, care minimizeaza efectul factorilor climatici, este influentata de alegerea unei precocitati adaptate conditiilor locale si de rezistenta la cadere a tulpinii. Socurile de temperatura, necesarul de apa, daunatorii specifici si tehnologia de cultura determina si ele diferentele de comportament al unor hibrizi de la un an la altul si de la un loc la altul, insa sunt mai greu de scos in evidenta.
Stabilitatea productiilor este apreciata prin comparatii intre loturile demonstrative.
La aceeasi precocitate, o diferenta de 5% de productie se traduce printr-o diferenta de profit. La porumbul siloz, o diferenta de 5% se traduce printr-o crestere a numarului de ratii sau printr-o prelungire a perioadei de furajare cu siloz de porumb.

Luati in considerare rezistenta la boli in situatiile de risc. Rezistenta la boli ca helmintosporioza trebuie avuta in vedere in zonele expuse riscului. Rezistenta la boli contribuie la exprimarea potentialului de productie si la stabilitatea productiei. Taciunele porumbului (Ustilago maydis), prezent in stare latenta in parcelele de cultura, nu constituie un criteriu care sa anuleze alegerea unui hibrid. Simptomele ce apar indica deseori un factor de stres.
Procentul de plante cu tulpini goale este un criteriu util in situatii de stres hidric, cand se recolteaza la umiditate mica a boabelor si in caz de cadere determinata de vant la finalul ciclului vegetativ. Datele trebuie interpretate in functie de precocitatea hibrizilor. Aceasta caracteristica, fara efect asupra alegerii hibridului, face parte din compromisul care trebuie realizat cu potentialul de productie.

Tineti cont de comportamentul fata de fuzariozele stiuletelui. Chiar daca conditiile climatice sunt factorul determinant, constatarea unor diferente intre hibrizi in ce priveste aparitia simptomelor de fuzarioza la stiuletii susceptibili sa produca micotoxine, conduce la integrarea acestui criteriu in alegerea tehnologiilor. Limitele maxime ale continutului de micotoxine, adoptate in 2007 pentru consumul uman, constituie o conditie pe piata.

Concentratia UFL (Unitati Furajere Lapte): un criteriu zootehnic sintetic. Valoarea energetica a porumbului siloz, estimata pe baza concentratiei de UFL, este reprezentata de diferentele de valorificare posibila a acestuia de catre bovine si ovine.
O diferenta de +0,035 puncte UFL inseamna pentru vacile de lapte care consuma 16 kg de porumb/zi si produc 20-30 kg de lapte/zi, o diferenta de productie de +1,1 litri de lapte/cap de vaca/zi. Un nivel UFL slab nu poate fi compensat prin productie, ci doar printr-o ajustare a ratiei complementare (la un cost mai mult sau mai putin ridicat).

Josiane LORGEOU,
Institutul Arvalis



Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!