Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Un grau exceptional, in Baragan

Anul acesta graul este frumos in multe ferme din Baragan, cu densitate buna si foarte uniform. Asa arata si in ferma lui Adrian Stanciu (foto), din Ciochina, judetul Ialomita. El lucreaza, impreuna cu fratele sau, Marin, 1300 de hectare.

Ce au facut cei doi frati pentru a avea o astfel de cultura?
1. Au renuntat la aratura. Cuceriti de calitatea masinilor Horsch, au semanat graul din doua lucrari: o trecere cu un cultivator Tiger de 4 m si, apoi, au semanat cu un utilaj complex, care pregateste terenul si seamana in acelasi timp. Este drept, preturile sunt pe masura calitatii: sistemul complet (pregatirea patului germinativ, semanatoare in randuri dese si cea pentru prasitoare), a costat peste 140.000 euro.
2. Folosesc soiuri foarte bine alese. Fratii Stanciu sunt printre fermierii care nu folosesc soiuri romanesti de grau. Foarte multumiti de Apache (Limagrain), Potenzial (Biocrop) si Exotic (KWS), au semanat intre 160-200 kg/ha. Acum, plantele au cate 4 frati bine dezvoltati.
3. Fertilizeaza corect. Aplica ingrasaminte complexe in toamna (170 kg de 18:46:0) si uree in primavara. La inceputul lunii aprilie au fertilizat cu 200 kg uree/ha. Din fericire, dupa aplicare, a plouat 30-40 l. De aceea, mai urmeaza o fractie de azot, tot uree, in doza de 100 kg/ha.
4. Utilizeaza produse de protectia plantelor de calitate, pe care le aplica la timp, datorita dotarii tehnice foarte bune. De regula se folosesc 3 fungicide. Primul a fost aplicat odata cu erbicidul (Granstar). Al doilea tratament va fi cu Amistar Xtra sau Opera. Cand va fi cazul, va fi utilizat si un insecticid. Cele 600 ha de grau le-au erbicidat in doua zile si jumatate, folosind o masina autopropulsata Tecnoma 4000 Laser (latime de lucru de 36 m, bazin de 4.000 l, 250 ha/schimb). Este un utilaj second hand (cu 1.000 ore de functionare), adus din Franta. Deocamdata, ii lipseste un sistem GPS.
In ultimii doi ani, din cauza secetei si a gerului, au intors intreaga suprafata de rapita. Anul acesta, din 300 ha semanate, vor intoarce aproape jumatate. De data aceasta din cauza excesului de umiditate (baltiri)! Pe suprafata intoarsa vor semana porumb. Pe solele unde s-a putut intra, au fertilizat in primavara cu 200 kg de uree. Rapita este aproape de inflorit si urmeaza un tratament cu insecticid.
La porumb, au semanat hibrizi KWS, Dekalb si Pioneer, care au realizat in zona productii de 7-10 to/ha. In alegerea hibrizilor tin seama de rezultatele experimentale obtinute de vecinul lor, Nicolae Sitaru. Au fertilizat la semanat cu 150 kg/ha ingrasaminte starter (18:46:0) si 250 kg uree/ha, aplicata cu MA si incorporata cu discul inainte de semanat.

Horia-Victor HALMAJAN


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."