Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Un grau exceptional, in Baragan

Anul acesta graul este frumos in multe ferme din Baragan, cu densitate buna si foarte uniform. Asa arata si in ferma lui Adrian Stanciu (foto), din Ciochina, judetul Ialomita. El lucreaza, impreuna cu fratele sau, Marin, 1300 de hectare.

Ce au facut cei doi frati pentru a avea o astfel de cultura?
1. Au renuntat la aratura. Cuceriti de calitatea masinilor Horsch, au semanat graul din doua lucrari: o trecere cu un cultivator Tiger de 4 m si, apoi, au semanat cu un utilaj complex, care pregateste terenul si seamana in acelasi timp. Este drept, preturile sunt pe masura calitatii: sistemul complet (pregatirea patului germinativ, semanatoare in randuri dese si cea pentru prasitoare), a costat peste 140.000 euro.
2. Folosesc soiuri foarte bine alese. Fratii Stanciu sunt printre fermierii care nu folosesc soiuri romanesti de grau. Foarte multumiti de Apache (Limagrain), Potenzial (Biocrop) si Exotic (KWS), au semanat intre 160-200 kg/ha. Acum, plantele au cate 4 frati bine dezvoltati.
3. Fertilizeaza corect. Aplica ingrasaminte complexe in toamna (170 kg de 18:46:0) si uree in primavara. La inceputul lunii aprilie au fertilizat cu 200 kg uree/ha. Din fericire, dupa aplicare, a plouat 30-40 l. De aceea, mai urmeaza o fractie de azot, tot uree, in doza de 100 kg/ha.
4. Utilizeaza produse de protectia plantelor de calitate, pe care le aplica la timp, datorita dotarii tehnice foarte bune. De regula se folosesc 3 fungicide. Primul a fost aplicat odata cu erbicidul (Granstar). Al doilea tratament va fi cu Amistar Xtra sau Opera. Cand va fi cazul, va fi utilizat si un insecticid. Cele 600 ha de grau le-au erbicidat in doua zile si jumatate, folosind o masina autopropulsata Tecnoma 4000 Laser (latime de lucru de 36 m, bazin de 4.000 l, 250 ha/schimb). Este un utilaj second hand (cu 1.000 ore de functionare), adus din Franta. Deocamdata, ii lipseste un sistem GPS.
In ultimii doi ani, din cauza secetei si a gerului, au intors intreaga suprafata de rapita. Anul acesta, din 300 ha semanate, vor intoarce aproape jumatate. De data aceasta din cauza excesului de umiditate (baltiri)! Pe suprafata intoarsa vor semana porumb. Pe solele unde s-a putut intra, au fertilizat in primavara cu 200 kg de uree. Rapita este aproape de inflorit si urmeaza un tratament cu insecticid.
La porumb, au semanat hibrizi KWS, Dekalb si Pioneer, care au realizat in zona productii de 7-10 to/ha. In alegerea hibrizilor tin seama de rezultatele experimentale obtinute de vecinul lor, Nicolae Sitaru. Au fertilizat la semanat cu 150 kg/ha ingrasaminte starter (18:46:0) si 250 kg uree/ha, aplicata cu MA si incorporata cu discul inainte de semanat.

Horia-Victor HALMAJAN


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.