Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
INCDA Fundulea obtine din redevente un sfert din veniturile realizate in sectorul de cercetare

Organizatia proaducatorilor de seminte de cereale si plante tehnice a propus recent infiintarea unui organism pentru colectarea redeventei ce se cuvine cercetatorilor pentru soiurile nou create. Institutul de la Fundulea colecteaza de aproape 10 ani de la multiplicatori redeventele ce i se cuvin.
Valoarea redeventelor colectate anual de catre INCDA Fundulea se ridica la 1,5-2 milioane de lei. Anul acesta, suma colectata este estimata la 1,65 mil. lei, aproape 22% din totalul veniturilor sectorului de cercetare al INCDA Fundulea.

“Noi, din fericire, la capitolul acesta stam realativ bine, in sensul ca ne-am organizat o baza de date de mai multi ani si reusim sa colectam redeventa la care avem dreptul”, spune Marian Verzea, directorul INCDA Fundulea.
De-a lungul timpului, institutul a incercat mai multe modalitati, inclusiv includerea redeventei in pretul semintei. Cea mai buna solutie gasita este aceea de a incheia un contract separat de redeventa.

“Atunci cand dam un acord de multiplicare, incheiem si un contract de redeventa. Redeventa reprezinta un procent negociat din valoarea semintelor comercializate de multiplicator. Agricultorul care este interesat sa faca multiplicare, adica sa organizeze loturi semincere, ne da o declaratie pe proprie raspundere. Chiar daca se bazeaza pe incredere, sistemul are si un mijloc de verificare.
“Noi mizam pe colaborarea laboratoarelor judetene pentru controlul semintelor si materialului saditor. Ei fac certificarea in camp a loturilor semincere. Aceste inspectorate au personal de specialitate care elibereaza buletinele de calitate a semintei. In aceste buletine, noi avem posibilitatea sa verificam ce suprafata a cultivat multiplicatorul, cu ce soiuri sau hibrizi etc.”, arata Marian Verzea.

Problema recuperarii redeventei se pune si la nivelul asa numitei seminte de ferma, cea pentru consum propriu, pe care multiplicatorul o produce dar nu o vinde, ci o foloseste pentru ferma sa.
“Noi, pana acum, am incercat sa recuperam si aceasta redeventa. Cea pentru consum propriu se aplica la pretul de cost. Pentru largirea ariei de colectare a redeventelor, o solutie extrem de eficienta ar putea consta in conditionarea acordarii subventiilor de la stat de utilizarea de seminte certificate la infiintarea culturilor”, mai adauga Verzea.

Pentru directorul general de la Fundulea, proiectul AMSEM ar putea duce la o mai buna colectare a redeventei, dar nu are informatii asupra costurilor pe care le presupune o astfel de operatiune.
“Banuiesc ca acest organism constituit in cadrul ANSEM, in colaborare cu laboratoarele specializate la nivelul fiecarui judet va putea urmari in teritoriu cantitatile care se produc, care se valorifica si ce ramane la dispozitia fermierului pentru consum propriu si atunci problema poate sa fie tinuta sub control”, este de parere Marian Verzea.

Adrian MIHAI


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.