Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Un horticultor poate fi un bun agronom

Un consiliu de administratie instalat in urma cu 6 ani a "readus la viata" Societatea Agricola Otopeni. Cei 900 de asociati, care au impreuna 750 ha, sunt, de cativa ani, din nou multumiti: societatea este iar profitabila.

Un rol important in succesul societatii o are si tehnologul acesteia, inginerul Constantin Isacenco. Absolvent al Facultatii de Horticultura in 1980, s-a ocupat de flori pana cand, victima colaterala a evaziunii fiscale din domeniu, a fost nevoit sa darame tot ce a construit in 35 de ani de floricultura (serele si solariile din ferma proprie). Odata cu el, au luat-o de la zero si alti 3-4 floricultori din Otopeni.

Constantin Isacenco confirma faptul ca, pentru un horticultor, nu este greu sa devina un bun agronom. Incercand sa fie la curent cu noutatile tehnologice, citeste, participa la simpozioanele/ intalnirile organizate de comerciantii de input-uri, tine legatura cu specialistii, dar si experimenteaza, uneori in situatii de risc, limitele tehnologiilor pe care le foloseste: doze de pesticide, utilizarea lor in amestec sau momentul aplicarii.

Tehnologii folosite
In urma cu cativa ani, la Otopeni, s-au semanat, pentru prima data in judetul Ilfov, hibrizii toleranti la Pulsar si Express. Au inceput cu Express, apoi au continuat cu hibrizii Syngenta toleranti la Pulsar. Anul acesta, Isacenco a vrut sa faca economii (erbicidul Pulsar i se pare scump), dar planul nu i-a reusit. S-a gandit ca aplicarea preemergenta a 4 litri de Gardoprim Plus Gold va rezolva problema monocotilelor.
Seceta prelungita a facut insa ca eficacitatea produsului sa nu fie pe masura asteptarilor, astfel ca va trebui sa aplice si un alt erbicid (Fusilade). Interesat de toate noutatile tehnologice care apar, anul acesta testeaza pe cate 15 ha doi hibrizi de la Pioneer din sistemul Clearfield (PT 200 CL si PX 100 CL).
Anul trecut, desi productiile nu au fost mari (1,8 t/ha la floarea-soarelui, 4 t/ha la grau, 5 t/ha la orz si 4 t/ha la porumb), toate culturile au fost profitabile. Acest lucru se datoreaza urmatoarelor optiuni tehnologice.

Structura culturilor
Seamana doar ceea ce se vinde bine, chiar daca uneori rotatia are de suferit (floarea-soarelui revine dupa 2 ani, pe aceeasi sola). Deoarece aplica un fungicid (Topsin) in fenofaza de "buton floral", nu are probleme cu bolile. Pretul de vanzare este foarte asemanator cu cel al graului, dar nu sunt probleme cu calitatea recoltei, se vinde repede si fara batai de cap, fara analize. Pentru ca, in anii trecuti, cand a cultivat orzoaica pentru bere fara contract nu a reusit sa vanda productia, anul trecut a semnat un contract cu Soufflet.

Tehnologii adaptate
Deoarece nu se folosesc doze mari de ingrasaminte (cca. 80 kg N/ha si 35 kg P2O5/ha), la porumb si floarea-soarelui incearca sa le imbunatateasca coeficientul de utilizare, aplicandu-le localizat (Starter, la semanat si odata cu prasila).
Foloseste doar doua soiuri de grau, Capo si Apache, fiind foarte multumit de productia obtinuta. Cumpara samanta baza si utilizeaza inclusiv C3. Pentru porumb (anul acesta doar 40 ha), foloseste PR37Y12, iar la rapita a semanat 6 hibrizi de la Monsanto (cea mai mare suprafata), Euralis, Pioneer si Rapool. Pe terenurile compactate, cu hardpan la 20-25 cm, foloseste aratura, dar pe suprafete destul de mari pregateste patul germinativ doar cu discul si combinatorul.
Cu exceptia tratamentelor la rapita inflorita (care necesita interventie avio), toate celelalte lucrari se realizeaza cu utilajele proprii, multe dintre ele noi. In mod atipic, in acest an, nu a observat atac de Meligethes.
O parte din succesul financiar al societatii se datoreaza relatiilor foarte bune cu distribuitorii de input-uri. 90% din produse sunt cumparate de la Alcedo, restul de la Agricover, Cargill, Prutul.
Utilizeaza produse de protectia plantelor de foarte buna calitate, cumparate in pachete tehnologice, pe care le schimba anual. Datorita faptului ca plata se face la livrare, se obtin reduceri semnificative, de pana la 25%.

Horia-Victor HALMAJAN


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.