Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Controlul samulastrei in culturile de rapita

Controlul samulastrei in culturile de rapita
Dupa un an bun pentru rapita (580 mii ha recoltate, cea mai mare suprafata de pana acum, cu o productie medie pe tara de 1.600 kg/ha), producatorii de rapita au semanat si in aceasta toamna suprafete importante. Mai ales ca rapita a fost profitabila in ultimii ani.

In ultimii ani, foarte multi fermieri incearca sa inlocuiasca aratura la cultura rapitei. In principiu, rapita poate da bune rezultate, timp de cativa ani, atunci cand se foloseste semanatul direct, fara aratura. Dupa un timp insa, productia scade din cauza tasarii solului, pivotul radacinii (de dezvoltarea caruia depinde in mare masura nivelul productiei), fiind primul afectat.
Cand se folosesc lucrari reduse ale solului, trebuie acordata insa o atentie mai mare controlului buruienilor.

In acest an, Ion Mihai (Mirosi judetul Arges), nu a arat. Sleaurile formate la recoltarea plantelor premergatoare (uneori si combinele au fost tractate, sau o remorca a trebuit sa fie trasa de doua tractoare), au fost indreptate printr-o lucrare de discuit. Apoi, pana la semanatul efectuat cu un agregat complex, prevazut cu echipament de pregatire a patului germinativ, a mai trecut de 3 ori cu discul. Ploile au venit de abia la sfarsitul lunii septembrie. Dupa ploi, odata cu rapita a rasarit si o parte din samulastra, pe care s-a grabit sa o distruga prin aplicarea unui erbicid antigramineic (Agil).
Rezultatele in acest caz sunt destul de bune: lan foarte curat, fara buruieni dicotile (a erbicidat cu Butisan) si samulastra, iar plantele la sfarsitul lunii noiembrie aveau 6 frunze si lungimea pivotului radacinii era de cca 10 cm. Dezvoltarea plantelor este putin intarziata, ceea ce ar putea penaliza potentialul de productie, dar Ion Mihai a ales cele mai bune solutii tehnice in conditiile acestui an: patul germinativ a fost bine pregatit, iar buruienile nu constituie o problema.
Altii insa, au adoptat, pe suprafete mari, tehnologii insuficient adaptate si optimizate din punct de vedere economic.

Am vizitat un fermier care a renuntat la aratura, inlocuind-o cu scarificarea. Pana la semanat, nu a mai lucrat solul. Un disc a precedat semanatul in teren semilucrat. Apoi a urmat o lunga perioada de asteptare: sa vina ploile, sa rasara rapita, sa mai apara cateva frunze inainte de erbicidat (sa vada daca va mentine cultura sau o va intoarce). Dar, rezultatul a fost cu totul altul decat cel asteptat.
Vremea neprielnica din timpul recoltarii a marit pierderile (boabe scuturate, spice cazute etc.). La o productie mare, de 7 t/ha, cateva procente de pierdere, chiar sub 5%, inseamna mai mult decat o norma obisnuita de semanat. Infestarea cu samulastra a fost foarte mare.

Concluzii.
Ion Mihai a facut ceea ce stie bine sa faca. Aplica o tehnologie pe care o stapaneste bine. Nu a arat, dar a fost nevoit sa lucreze repetat cu discul. Controlul buruienilor este eficient, realizat atat prin lucrari mecanice, cat si prin aplicarea timpurie a erbicidelor.

In cel de al doilea caz, tehnologia nu este optimizata. Fermierul a avut ca prioritate pastrarea apei din sol, dar a neglijat controlul buruienilor. Chiar daca prin lucrarile reduse ale solului a fost pastrata o cantitate mai mare de apa, surplusul a fost consumat de plantele din samulastra, anulandu-se avantajul initial.
Cand nu se ara, buruienile pot fi controlate mecanic, prin operatii superficiale. Intai se efectueaza dezmiristitul, care determina germinarea si rasarirea buruienilor, iar apoi acestea sunt distruse prin lucrarile de pregatire a patului germinativ.
Daca samulastra nu a fost distrusa mecanic, erbicidarea trebuie facuta foarte devreme. Cand rasarirea plantelor de rapita nu este uniforma, decizia este uneori mai dificil de luat, deoarece fermierul se intreaba daca merita sa pastreze cultura, sau daca nu investeste prea mult in ea. In cazul de fata, a intarziat nepermis de mult, iar pierderile de productie vor fi foarte mari.

HORIA-VICTOR HALMAJAN


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."