Profitul agricol nr 34
13 septembrie 2017
Ziua Porumbului la Nicolae Sitaru

Dupa patru ani de cand se repeta, intalnirea de toamna din ferma de la Orezu, Ialomita, a lui Nicolae Sitaru, a castigat greutate de eveniment agricol. La Ziua porumbului de saptamana trecuta, au venit 600 de fermieri. Mai multi decat la unele expozitii agricole care dureaza o saptamana. A fost o intalnire agreabila, condimentata cu discursuri, mancare buna si intalniri intre prieteni. "Ziua Porumbului si-a propus sa indeplineasca un tel: cresterea productiilor de porumb in tara asta", spune cu seriozitate Nicolae Sitaru. "Trebuie sa ne apropiem de performantele fermierilor din Uniunea Europeana. Invit multi fermieri, unii fac productii mai bine decat ce se poate vedea in campul meu, si recunosc ca avem de invatat unii de la altii."

Dintre cei prezenti anul acesta, trebuie spus ca a venit ministrul Daniel Constantin, insotit de Elena Tatomir, director general in minister.
Adrian Radulescu, consilier al presedintelui Traian Basescu, este aproape un "obisnuit al casei". Nu a lipsit nici presedintele Consiliului Judetean, Vasile Silvian Ciuperca, prieten bun cu Nicolae Sitaru. Era si Stelian Fuia, fost ministru, si Laurentiu Baciu, presedintele LAPAR. Și multi altii, lumea buna a agriculturii, in special din zona de Sud a tarii.
Primul vorbitor, fireste, dupa gazda, a fost ministrul Daniel Constantin. Echilibrat si blindat de statistici, el a vorbit cu aplomb despre subventii: "Anul acesta, subventia europeana pe suprafata este de 139 euro /ha; incercam sa venim cu un sprijin de la bugetul de stat de 27 euro/ha. In urma negocierilor pe care Romania le-a avut la Bruxelles, din 2014 putem acorda sume suplimentare de la bugetul de stat in completarea banilor europeni. Am primit acordul Comisiei Europene ca si in acest an sa putem plati in avans subventiile pentru fermieri. In acest sens, am imprumat 2,9 miliarde de lei pentru a plati avansurile incepand din octombrie".
In continuare, ministrul a amintit de investitiile facute in sistemul de irigatii.
"S-au semnat contracte de 111 milioane de euro pentru infrastructura secundara de irigatii. Facem eforturi sa gasim finantare si pentru infrastructura principala (?)." Nu a uitat sa repete banalitatea cu "numarul foarte mare de exploatatii foarte mici". Dintr-un milion de fermieri care primesc subventii de la APIA, 80% au sub 5 hectare.
"Romania are un context mai dificil decat alti europeni, la Marea Neagra. Cand exportam in tarile arabe, unde am avut principalele piete, concuram cu Ucraina si Rusia. Aceste tari vor oferi impreuna 38 de milioane de tone de porumb, mai mult cu 16% fata de sezonul 2012/2013. Aceste tari au politici proprii de interventie in piata cerealelor. Solutia noastra ar fi stocarea cerealelor pana la o conjunctura mai favorabila."
Constantin si-a exprimat si parerea ca ar trebui integrata productia in ferma. Materia prima nu trebuie exportata, ci dusa spre zootehnie, iar de acolo carnea se duce in procesare; sa produca valoare adaugata.
Apoi ministrul a dat asigurari ca acciza la motorina pe 2013 va fi platita. "Facem eforturi. Daca nu reusim anul acesta, atunci, la inceputul anului 2014. In acest sens, am primit acceptul Comisiei Europene, avem proiectul de hotarare de guvern, iar acum se discuta cu Ministerul de finante."

Adrian Radulescu a fost intampinat cu aplauze. Și-a inceput discursul in stilul care l-a consacrat, cu o gluma. "Discursul meu o sa fie, asa cum spune o gluma: la fel de lung ca fusta unei domnisoare care vrea sa starneasca interesul."
Dupa ce l-a laudat putin pe ministru, Radulescu i-a adresat trei cereri:
- Acciza la motorina sa fie 21 de euro, cum permite si UE. "Din calculele pe care le-am facut, motorina reprezinta cam 25-30 de euro/hectar. Știu ca este un efort al guvernului, stiu ca este greu, dar sunteti unul din cei trei puternici reprezentanti politici si puteti sa va impuneti acest punct de vedere. Este o chestiune pentru care eu, sincer, va multumesc anticipat daca rezolvati pentru agricultura.
- Sa reintroduca certificatele de depozit si sa cheme bancile la dialog, ca sa simplifice si sa ieftineasca creditele.
- Sa promoveze cultura de soia. "Fata Morgana cu soia modificata genetic s-a dus. Dar, in 2014-2020, ne este permis sa stimulam culturile pe care dorim sa le promovam. Sa dam acea plata care este legata de productie."

Laurentiu Baciu, presedintele LAPAR, este simpatizat de cei mai multi dintre fermierii cu ferme mari de cereale.
"Vreau sa va spun ca n-am inteles niciodata de ce eu, ca persoana, am devenit un bau-bau pentru institutiile statului, in special pentru Ministerul Agriculturii. Pentru ca, de fapt, n-am cerut nimic pentru mine, am cerut doar sa ni se acorde aceleasi conditii pe care le au fermierii din Europa. (Lumea a ras cordial. E clar ca, chiar daca erau cu friptura in fata, il ascultau.)
Pentru ca ni se cere sa iesim pe o piata comuna, dar conditiile pietii nu sunt la fel. (Aici sala a devenit atenta.)
Anul acesta, la noi se anunta o productie putin mai buna decat anul trecut. Sa nu exageram ca am dat lovitura, ca nu este chiar asa. Din contra, suntem pusi in situatia sa nu ne putem recupera cheltuielile. (Și sala a incuviintat.)
N-am sa inteleg de ce acelasi trader de cereale aplica un pret pe piata romaneasca si alt pret pe piata europeana. Diferenta intre cat incaseaza un fermier roman si unul italian ori german pe tona de cereale este de 50-60 de euro. Nu in favoarea noastra.
Ieri am avut o discutie cu doi reprezentanti ai traderilor. De cum am intrat in sala de la Ministerul Agriculturii, mi-au sarit la gat. La figurat, desigur. Unul dintre ei mi-a spus ca anul trecut a pierdut pe piata si anul acesta vrea sa-si recupereze banii. E treaba lui daca a luat grau cu 250 de euro si n-a putut sa-l vanda apoi decat cu 200.
Domnule ministru, de abia s-a incheiat campania de recoltare 2013 si fermierii sunt deja nevoiti sa se imprumute la banci. Niciodata n-am fost in aceasta situatie. Fermierii au credite, e adevarat, dar toamna plateau ratele, nu se imprumutau de alti bani. (Din sala, un fermier cu cateva mii de hectare aproba zgomotos.)
Nu ne intereseaza cat de mare este gramada de cereale, ci cat de valoroasa este ea. Pentru ca orice activitate se rezuma la bani. Performanta in agricultura se face cu bani. Bani seriosi, care ne trebuie pentru investitii. (Baciu se aprinde, e rosu, oamenii din sala il sustin.)
Toti fermierii pe care ii vedeti au utilaje in curte, dar sunt utilaje luate pe leasing. Nu sunt ale lor, sunt ale bancilor, ale firmelor de leasing, adica ale altora. Sunt rari fermierii care pot spune ca au bani de rulaj pentru 1.000 de hectare. Din contra, cei mai multi dintre noi apelam in fiecare an la leasing, la credite furnizor, la bani de la banci, ca sa putem merge mai departe. Situatia este foarte grava.
Iar cand ne uitam la fermierii din Uniunea Europeana, vedem ca ei au alte conditii. S-au capitalizat in timp, au utilajele lor, pamantul lor. Ei primesc 180 de euro pe tona de grau, primesc 400 de euro pe hectar subventie, au motorina subventionata pana la jumatate de pret decat la pompa. Noi in schimb ce avem? (Iar e aplaudat.)
Ei, in vest, au si productii mari de grau: 7 tone, in medie la hectar, fata de noi, cu 3 tone media la hectar. Cum sa concurezi cu ei? Cred ca ar trebui sa incepem sa abordam aceste probleme serios. Nu vreau sa lasam impresia ca ne certam toata ziua. Trebuie sa strangem randurile si sa vedem ce putem face.
(Pleaca de pe scena aplaudat. Se duce si se aseaza la masa langa ministru.)


Citeste si: