Profitul agricol nr 27
12 iulie 2017
"Zilele porumbului" la Biarritz

Cu modestie, producatorii de porumb francezi isi numesc intalnirea anuala "Zilele porumbului". Dar revista France Agricole se refera la intalnirea la care au participat 500 de membri ai filierelor porumbului, ca la un congres. Si cred ca pe buna dreptate! Va prezentam cateva din subiectele care ne-au atras atentia.

Politica Agricola Comuna

Din punctul de vedere al multor producatori de porumb francezi, Politica Agricola Comuna este din ce in ce mai putin europeana, deoarece uneste rar agricultorii in proiecte comune. Mai degraba, ii divizeaza prin impartirea subventiilor. Pe unii fermieri ii nemultumeste faptul ca procesul de convergenta a platilor pe suprafata le va diminua veniturile cu sume importante (de exemplu cu 100 de euro/ha pentru fermierii din departamentul Landes din sud-vestul Frantei, care primesc in acest moment in jur de 300 euro/ha).

Henri-Bernard Cartier, membru in biroul AGPM, a facut cateva precizari privind PAC. La ora actuala, sistemele de regularizare a pietei utilizate in cadrul PAC apeleaza la instrumente putin eficiente, in conditiile in care agricultorii se confrunta din ce in ce mai des si mai dramatic cu fenomenele de volatilitate a preturilor.
De aceea, se cauta solutii care sa permita agricultorilor, indiferent de context (preturi mari sau mici), sa aiba posibilitatea sa-si continue activitatea pe termen lung. Acest lucru este destul de dificil acum, deoarece preturile sunt mai mici decat costul de productie.
CEPM (Confederatia Europeana a Porumbului) militeaza pentru adaptarea unui sistem complex de asigurari, care sa asigure functionarea exploatatiei pe parcursul vietii profesionale a fermierilor. Cu alte cuvinte, printr-un sistem financiar european ar trebui sa se asigure si venitul agricultorilor, astfel incat acestia sa-si poata continua activitatea si in anii in care obtin venituri mici din cauza volatilitatii preturilor. Astfel, nu s-ar mai destabiliza sistemul de productie european.
Porumbul din Statele Unite este important pentru fermierii europeni prin prisma acordului UE/SUA. Ralph Ichter (consultant si lobbist la Washington) a prezentat cateva date despre cultura porumbului in Statele Unite.

In ultimii ani, Statele Unite si-au schimbat politica agricola, de la sustinere directa (in 2013 s-a renuntat la ajutoarele directe), la un sistem bazat pe asigurare. Explicatia este urmatoarea: nu foloseste la nimic sa stim ca pretul mediu al porumbului este de 180 dolari/t in urmatorii 5 ani. Problema este ca trebuie sa avem un mecanism care sa permita gestionarea situatiilor cu fluctuatii mari de pret, indiferent daca porumbul costa 250 dolari/t, sau numai 100 dolari/t. Acest lucru s-ar putea face printr-un parteneriat public-privat. Fermierii isi aleg singuri nivelul de asigurare. Daca doresc, pot cumpara o polita suplimentara care le garanteaza 85% din productia medie si 100% din pretul de vanzare.
In comparatie cu politica agricola americana, bazata pe sistemul de asigurari, PAC pare un sistem fara viziune. Politica europeana este interesata in primul rand de cati bani sunt disponibili pentru agricultura si cum se pot acestia imparti.
La porumb s-a remarcat o crestere semnificativa (in jur de 1 milion ha in ultimii 10 ani) a suprafetei cultivate, in timp ce suprafata cu grau a scazut tot cu un milion de hectare. Datorita cultivarii porumbului modificat genetic, aria de cultura a acestei specii s-a extins in nord pana la granita canadiana si spre vest (ocupand suprafete mari din "cordonul graului"), iar in sud a inlocuit bumbacul. In 2014 se vor cultiva in jur de 40 milioane ha, iar productia se asteapta sa fie mai mare decat recordul de anul acesta (350-355 milioane tone). In raport cu soia, anul viitor porumbul se pare ca va fi mai profitabil, datorita ieftinirii ingrasamintelor cu azot, unul din principalii factori de productie la porumb.
Pentru bioetanol, cantitatea de porumb disponibila se plafoneaza la 120-130 mil. tone. O data cu scaderea pretului porumbului, o parte din fabricile de etanol care nu mai erau profitabile la preturile mai mari si de aceea si-au oprit activitatea, vor fi redeschise. Etanolul de a doua generatie este o escrocherie, deoarece acestea nu exista inca.

Factori care vor influenta profitabilitatea porumbului pe termen mediu:
- Utilizarea porumbului pentru productia de bioetanol. Impotriva utilizarii bioetanolului este un lobby puternic sprijinit de petrolisti, constructorii de automobile, industria alimentata si crescatorii de animale.
- Pretul terenului in zonele favorabile cultivarii porumbului s-a dublat fata de 2009, dar pentru urmatorii ani se asteapta reduceri de 10-30%.
- Revolutia energetica din Statele Unite: gazele si petrolul de sist. Gazele de sist sunt de 4-5 ori mai ieftine decat in Europa, de aceea au fost investitii masive in fabricarea ingrasamintelor cu azot. Pretul ingrasamintelor a scazut cu 20-30% si datorita faptului ca s-au desfiintat cartelurile care controlau ingrasamintele cu potasiu si fosfor.

Hrana sau energie?

Cum era de asteptat, la congres au fost exprimate si opinii contradictorii. Philippe Chalmin, economist si profesor la Universitatea Paris Dauphine, afirma ca mai putin de 1 miliard din populatia lumii sufera nu de foame, ci de "saracie alimentara". Foame inseamna lipsa hranei, pe cand saracia alimentara se refera la regimurile alimentare dezechilibrate prin lipsa mijloacelor de procurare in special a proteinei (de natura animala). El considera ca, in primul rand, prin cultura plantelor trebuie asigurata hrana populatiei in crestere si mai putin energia regenerabila, deoarece nu crede in cresterea prognozata de FAO a suprafetelor cultivate, pentru a putea indeplini ambele obiective. Catolic practicant, nu a ezitat insa sa critice o declaratie a papei Francisc din iunie 2013 facuta in fata FAO, care acuza pe cei ce speculeaza pretul cerealelor. Ideea, desi este des intalnita si in declaratiile ministrilor europeni, nu este una corecta din punct de vedere economic. Chiar daca este socant, trebuie sa admitem ca pietele functioneaza datorita speculatorilor, care influenteaza evolutia preturilor cu cresteri sau scaderi spectaculoase. Posibilitatea de a reveni la sistemele de stabilizare (cum a fost de exemplu prima varianta a PAC) este insa imposibila din punct de vedere politic.
Pe de alta parte, fermierii din Uniunea Europeana doresc ca piata porumbului sa cuprinda si alte debusee, cum ar fi bioetanolul (5 milioane tone), biogazul (1 milion ha), chimie vegetala (400.000 ha) si caldura/electricitate (10.000 ha).

Dezvoltarea industriei bioetanolului este restrictionata de prevederile ILUC (Indirect Land Use Change - efectul indirect al schimbarii folosintei terenului), pe care Ralph Ichter o considera o escrocherie intelectuala totala, deoarece nu are o baza stiintifica. In esenta, ILUC penalizeaza fermierii europeni si eventual pe cei americani, care produc materii prime pentru biocarburanti, deoarece in alte parti ale lumii (Indonezia sau Malaezia de exemplu), se defriseaza paduri pentru a suplini suprafetele scoase din circuitul producerii de alimente. Defrisarea padurilor determina cresterea cantitatii de bioxid de carbon, diminuand astfel rolul biocarburantilor la scaderea emisiilor de gaze cu efect de sera.

Diferenta de mentalitate. In Statele Unite, organizatiile fermierilor urmaresc toate declaratiile si modul cum voteaza alesii locali (congresmeni si senatori), iar in preajma alegerilor se recomanda candidatii care au sprijinit fermierii.
In Franta, in schimb, politicienii iau de multe ori decizii impotriva fermierilor, de frica opiniei publice manipulata de diferite organizatii demagogice. Unul din participantii la congresul de la Biarritz a spus ca este foarte multumit de irigarea prin picurare, deoarece, pe langa avantajele tehnice si economice (apa se distribuie la timp si cu costuri mici), mentine si pacea sociala (opinia publica nu este "agresata" de imaginea unor aspersoare care iriga porumbul).

Cateva cifre

- Suprafata totala semanata cu porumb in UE-28 a fost de 15,3 milioane ha, din care 9,5 milioane ha cu porumb boabe si 5,8 milioane ha cu porumb siloz (60% in Franta si Germania).
- Productia de porumb boabe in 2013 in UE-28 a fost de 64 milioane tone.
- Suprafata cultivata in UE-28 cu porumb pentru samanta in 2013 a fost de 189.000 ha, din care 41% in Franta, 20% in Ungaria si 18% in Romania.

Horia-Victor HALMAJAN


Citeste si: