Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Monsanto si Novozymes au format alianta BioAg

Monsanto urmeaza si alte directii de cercetare, altele decat în domeniul organismelor modificate genetic sau al agriculturii integrate.
Recent, împreuna cu Novozymes, a format alianta BioAg. Cele doua companii vor cerceta, dezvolta si comercializa împreuna produse microbiene ecologice. Prin acest parteneriat, se vor oferi noi solutii, altele decat cele conventionale, pentru fermierii din întreaga lume.
Alianta BioAg reuneste rezultatele cercetarilor obtinute de Novozymes, cu dezvoltarea, biologia avansata si capacitatile de comercializare ale Monsanto. Fiecare din companii va suporta jumatate din costul investitiilor în dezvoltarea si cercetarea produselor microbiene.
"Prin aceasta alianta, Monsanto îsi accentueaza preocuparile pentru o agricultura sustenabila, iar cercetarea microbienilor este un alt pas în aceasta directie, o extensie naturala a afacerii noastre. Este o noua oportunitate pentru fermieri. Acela de a mari randamentul si productivitatea, în timp ce ajutam la conservarea resurselor naturale finite ale planetei", a declarat Robb Fraley, unul dintre directorii Monsanto.

Produsele microbiene sunt derivate din microorganisme naturale, precum bacteriile sau fungii.
Aceste produse se aplica, de regula, pe seminte, înainte de semanat, în brazda, sau se pot pulveriza direct pe plante. Scopul este acela de a proteja în mod natural culturile de daunatori si boli, de a mari productivitatea.
Cele doua companii si-au exprimat încrederea în succesul acestui proiect. Cu un ritm de dezvoltare mai rapid în comparatie cu alte inovatii agricole, produsele microbiene ofera solutii durabile, cu investitii financiare mai mici, fiind necesara o cantitate mai mica de inputuri de natura industriala. Microbienii pot lucra singuri sau pot completa metodele traditionale de productie.
Exista trei categorii de microbieni: de control - fungi, bacterii si alte microorganisme care ajuta la protectia plantelor împotriva insectelor, bolilor si buruienilor; de fertilitate - care ajuta plantele sa foloseasca mai eficient fosfatul si azotul din sol; de stimulare - derivate din plante si microorganisme care sporesc capacitatea de absorbtie a nutrientilor, ceea ce face plantele mai rezistente si cu o crestere eficienta.
Un astfel de produs este, de exemplu, Met52 (Metarhizium) - o ciuperca parazitara care se gaseste în mod natural în sol. Metarhizium se va extinde asupra tripsilor si acarienilor, care sunt unii dintre cei mai pagubosi daunatori.
Un alt exemplu este Optimize. Cand semintele de soia sunt semanate, acestea sunt dependente de umiditate, de nutrienti si de temperatura solului.
Optimizarea cresterii se datoreaza unei molecule care ajuta radacinile plantei sa creasca mai repede, sa valorifice apa si nutrientii din sol, ceea ce înseamna o planta mai puternica si mai sanatoasa.
Desi pentru multi fermieri din tara noastra sunt o noutate, solutiile microbiene sunt o parte importanta din industria agriculturii biologice. Aceasta este o piata de aproape 2,3 miliarde de dolari, anual.

Ramona LESEANU


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."