Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Un tanar neamt face ecologie in Teleorman

Majoritatea fermierilor care practica agricultura ecologica sunt deschisi si onesti. Un fermier care practica agricultura ecologica are mai putine solutii tehnice la indemana decat unul din agricultura conventionala. De aceea, rezultatele lui depind in mare masura de schimburile de informatii pe care le face cu alti fermieri.

Din pacate, nu acelasi lucru il putem spune despre unii dintre sustinatorii de pe margine ai agriculturii ecologice. Fie neinformati, fie din interese meschine, ei devin adesea obstacole pentru dezvoltarea agriculturii ecologice. In loc sa fie parteneri realisti si bine intentionati, ei sunt destul de des nerezonabili. Prefera mai degraba sa dea ultimatumuri decat sa analizeze solutii constructive. De aceea, punctul lor de vedere ii sperie de multe ori pe eventualii fermieri care ar putea fi convertiti la agricultura ecologica.
Am intalnit un fermier german din Romania, Otmar Edinger, administratorul exploatatiei ecologice KAF Agricom SRL, de 2400 ha, din Ciolanesti, judetul Teleorman. M-a impresionat sinceritatea cu care a raspuns intrebarilor unui grup de studenti si masteranzi de la Facultatea de Agricultura din Bucuresti.

De ce agricultura ecologica?
A ales agricultura ecologica din convingeri personale, din grija pentru biodiversitate si din dorinta de a contribui la diminuarea consumului de energie.
a) Prin agricultura durabila practicata in Germania, biodiversitatea este puternic afectata, desi produsele pentru protectia plantelor se aplica la momentul potrivit si in doze recomandate.
b) In agricultura ecologica se foloseste mai putina energie. Consumul de energie nu se refera la lucrarile mecanice efectuate in camp, ci la energia utilizata pentru realizarea produselor chimice de sinteza. De exemplu, pentru producerea unui kilogram de azot se consuma echivalentul a 17 l de motorina. Pentru o doza medie de 100 kg N/ha, se consuma aproximativ 1700 l/ha.

Este constient ca prin agricultura ecologica nu poate fi hranita populatia Terrei in continua crestere si nici nu crede ca produsele ecologice sunt mai sanatoase decat cele obtinute in agricultura conventionala. Dar atat timp cat se poate, doreste sa produca in conditii ecologice.

De ce agricultura ecologica in Romania?
A fost o mare provocare profesionala! Dupa terminarea gimnaziului, Otmar Edinger a urmat cursurile unei scoli profesionale de agricultura din Germania, de 3 ani. In Germania, nu ar fi reusit sa obtina la absolvirea scolii postul de administrator al unei exploatatii de 2.400 ha. De aceea, a acceptat provocarea si a venit in Romania.

Este agricultura ecologica o afacere profitabila?
Este, atunci cand managementul este unul adecvat. La Ciolanesti, productiile nu sunt mari: 1,5-2,5 t/ha la grau, 0,8 t/ha la mei si 1,4-2,4 t/ha la floarea-soarelui.
Cheltuielile totale pe hectar sunt in medie de 400-450 euro. In aceste conditii, trebuie alese foarte bine culturile din rotatie, pentru ca preturi ridicate, care sa compenseze nivelul mic al productiilor, nu se obtin usor. Preturile produselor ecologice nu mai sunt mult mai mari fata de cele conventionale, ca in urma cu 2-3 decenii.
Deoarece intreaga productie este exportata in Germania, firma care certifica produsele este Austria Bio Garantie, o companie austriaca ce se bucura de incredere pe piata germana.

Graul nu este o cultura profitabila la Ciolanesti
Toata productia este vanduta ca grau furajer, cu preturi nete de 180-200 euro/t. Daca ar fi avut calitati de panificatie, pretul ar fi fost de 320-360 euro/t. Este greu sa produci grau panificabil in agricultura ecologica, atunci cand solurile sunt sarace (aportul solului de la Ciolanesti este de 10-15 kg N/ha/an) si nu se fertilizeaza cu gunoi de grajd, asa cum se intampla in ferma respectiva.

In schimb, la floarea-soarelui, preturile la poarta fermei variaza intre 420-580 euro/t, fiind de departe cea mai profitabila cultura. De aceea se cultiva pe cele mai fertile terenuri din ferma. Anul trecut, foarte bine s-a vandut si amestecul de seminte furajere (mazare in amestec cu secara sau triticale).
Aspectele tehnice ale productiei ecologice de la KAF Agricom SRL le vom discuta in numerele viitoare.
Horia-Victor HALMAJAN

Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se īmparta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, īn estul Europei, am īnvatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit īn tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit īn ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, īntamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va īnchipuiti ca ar fi vreo legatura īntre senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, īn cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost īntampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi īnchipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!