Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Insula Mare a Brailei, paradisul pierdut de soia modificata genetic

Cultivata la inceput pe sute de hectare, soia Roundup Ready (RR), rezistenta la glifosat, a ajuns ca, doar in cativa ani, in Insula Mare a Brailei, sa ocupe 17.000 ha. In decursul a noua ani, specialistii acestei societati si-au insusit si au perfectionat noua tehnologie, obtinand rezultate remarcabile si acumuland o buna experienta.


Dupa ce, in 2007, autoritatile au interzis cultivarea soiei RR, prima consecinta a fost ca productiile medii de soia au inregistrat valori sub asteptari, ceea ce a facut ca suprafetele alocate acestei specii sa scada continuu. Romania s-a transformat intr-o tara care importa cca 80% din necesarul de srot de soia. Acest import provine din soia modificata genetic, in cea mai mare parte din Brazilia, Argentina sau SUA. In Insula Mare a Brailei, suprafata pe care este cultivata soia a scazut pana la zero in anul 2008.
Asa cum am mai spus, daca reglementarile europene ne lasa sa importam si sa consumam soia modificata genetic, de ce nu ne lasa sa producem?


Problemele care au aparut dupa ce soia modificata genetic a fost eliminata din cultura
In Insula Mare a Brailei, graul de toamna cultivat dupa floarea-soarelui, la acelasi nivel al costurilor de productie, produce mai putin, in medie, cu 2,0-2,5 t/ha. Din acest motiv s-a luat decizia reintroducerii soiei in cultura, fie si sub forma ei conventionala.
In anul agricol 2008-2009, in IMB s-au insamantat 500 ha soia conventionala, din categorii biologice superioare, pentru producerea semintei necesare infiintarii a 6.000 ha de cultura in anul 2010.

Recoltele medii, in intervalul 2007-2009, au fost insa cuprinse intre 1.200 si 1.650 kg/ha, cu mult sub potentialul de productie al acestei culturi. Principala cauza a productiilor mici obtinute in cazul soiei conventionale este imposibilitatea de a controla spectrul larg de buruieni care apar, cresc si se dezvolta pe parcursul perioadei de vegetatie.
Producatorii agricoli nu au ambitia de a cultiva un produs biotehnologic, ci, pur si simplu, de a obtine performante de neatins in conditiile folosirii varietatilor conventionale. In ultimii ani, in IMB au fost incercate diverse scheme de erbicidare in cultura de soia conventionala. Indiferent de schema, au fost utilizate sase sau sapte erbicide. Cantitatea totala de erbicide utilizata a variat intre 12 si 15 l/ha, din care 4-6 l/ha au fost de Roundup, aplicat in 2-3 tratamente.

Cu toate eforturile depuse, aceste incercari de control al buruienilor nu au avut rezultate multumitoare. Urmarea: rezerva de buruieni dupa soia conventionala a crescut continuu, astfel incat astazi valorile imburuienarii sunt foarte apropiate de cotele existente la inceputurile activitatii. Cel mai grav este ca a revenit stuful, care gaseste aici conditii deosebite de crestere si dezvoltare. Concomitent, s-a constatat si o depreciere accentuata a calitatii productiei din cauza cresterii ponderii semintelor de buruieni in masa recoltei de soia. Din aceeasi cauza s-a inregistrat si o crestere a umiditatii masei recoltate, ce a impus efectuarea unor procesari costisitoare, ca uscarea si conditionarea.

Consecinte ale interzicerii cultivarii soiei transgenice
- scaderea drastica a suprafetelor alocate soiei si, implicit, a productiei de boabe;
- cresterea semnificativa a importurilor de soia, Romania redevenind importator net de boabe de soia, cu un efort valutar suplimentar de 60 milioane euro in anul 2007 si de 117 milioane euro in 2008;
- pierderea unui profit potential de catre fermieri de 11 milioane euro in anul 2007 si de 20 milioane euro in cel de al doilea an;
- pierderi indirecte cauzate fermierilor, de 3,4 milioane euro in anul 2007 si de aproape 6 milioane euro in anul 2008, fara a lua in calcul eforturile suplimentare pentru combaterea buruienilor problema.

dr. Tiberiu LELESCU,
director executiv DADR Timis

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.