Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Ingrasamintele si consultanta - doua conditii pentru productii profitabile

Productia totala agricola trebuie sa creasca cu 50-70% pana īn anul 2050 pentru a acoperi nevoile de hrana pentru o populatie din ce īn ce mai numeroasa si mai... pofticioasa (alimente mai diversificate, mai bogate īn proteina de origine animala), a sustinut dr. Svetlana Ivanova, unul dintre invitatii la seminarul organizat īn ziua de 26 martie de catre Agrium-Agroport Romania. Dr. Ivanova este vicepresedinte al Institutului International pentru Nutritia Plantelor si "raspunde" de tarile din Europa de Est si din Asia Centrala.

De fiecare data cand aud acest tip de discurs, ma gandesc cu placere ca urmeaza o expunere interesanta despre importanta tehnologiilor de varf, de la care se asteapta sa mareasca productia de alimente. Nu se stie īnca daca, sau cum va ajunge surplusul de alimente la cei saraci, dar un lucru este sigur: tehnologiile moderne, mai intensive, dar "prietenoase cu mediul", pot mari īn mod semnificativ profitul fermierilor. Iar deocamdata, pe noi ne intereseaza mai ales acest lucru.
Teoretic, cresterea semnificativa a productiei agricole este posibila, considera dr. Ivanova, deoarece, la nivel mondial exista resurse pentru extinderea terenului arabil cu 9%, iar intensificarea sistemelor de productie ar putea creste cu 14%. De unde atata optimism privind marirea productiei la hectar?

Autorii citati de dr. Ivanova considera ca īntre sistemele de cultura exista diferente de productie ce variaza īntre 20% si 80%. Din aceasta cauza, productia medie mondiala de porumb reprezinta doar 50% din productia potentiala. In cazul graului se obtine acum doar 64% din potentialul de productie.

De aceea, predictiile Monsanto, conform carora productia de porumb, de soia si de bumbac s-ar putea dubla pana īn 2030, chiar daca se reduce consumul de apa cu o treime si scade cantitatea de azot folosita, par destul de realiste. Monsanto deschide cutia sperantelor: biotehnologiile pot asigura, doar ele singure, un spor anual de 3-4%! Si mai sunt desigur mijloacele agronomice, dintre care fertilizarea are un rol extrem de important! S-a estimat ca o treime din productia mondiala de cereale o reprezinta sporul de recolta determinat de fertilizare. Dupa unele date, īn Statele Unite, fara fertilizarea cu azot, productia de porumb ar fi doar de 4,5 t/ha (cu exceptia anului 2012, productia medie americana din ultimii ani a depasit 9 t/ha), iar la grau s-ar recolta sub 2 t/ha, productia medie fiind īn jur de 3 t/ha.

Dr. Ivanova a prezentat un material foarte interesant despre strategiile de fertilizare initiate de institutul la care lucreaza, bazate pe regula celor 4 R (de la cuvantul englezesc "right" - potrivit, adecvat). In traducerea romaneasca s-ar putea numi regula celor 4 P: īngrasamantul Potrivit, īn doza Potrivita, aplicat la momentul Potrivit si īn locul Potrivit. Iata pe scurt despre ce este vorba:

1. Ingrasamintele potrivite sunt cele care acopera cerintele de macro si microelemente. Cele mai folosite īngrasaminte cu azot sunt pe baza de uree, amoniu si nitrati.

2. Doza potrivita se alege dupa ce s-a evaluat corect potentialul de productie, s-a facut o analiza agrochimica, se ia īn considerare cantitatea de nutrienti exportata odata cu recolta si se cunoaste variatia fertilitatii solului din fiecare parcela, aplicarea īngrasamintelor facandu-se diferentiat īn functie de aceasta.

3. Timpul potrivit: aplicarea azotului toamna se face doar īn anumite conditii pedoclimatice. Folosirea inhibitorilor de nitrificare si de ureaza pot modifica semnificativ momentul aplicarii īngrasamintelor cu azot.
4. Locul potrivit se refera la locul de aplicare al īngrasamintelor pentru a asigura accesul rapid al radacinilor la nutrienti. De asemenea, se refera si la calitatea distribuirii fertilizantilor.
Agrium este una din marile companii care sustin activitatea din cadrul Institutului International pentru Nutritia Plantelor. De aceea, Agrium-Agroport Romania a preluat ideea celor 4 "P" si elaboreaza planuri de fertilizare personalizate (Ferti-Reteta), pe baza analizelor de sol si, daca este nevoie, pe baza diagnozei foliare. Prin Ferti-Reteta fermierii primesc informatii precise despre tipurile de īngrasaminte recomandate, dozele, momentul si metoda de aplicare. Pentru ca Ferti-Reteta sa fie un concept de succes, trebuie īndeplinite doua conditii: existenta unui sortiment bogat de īngrasaminte de calitate superioara si colaborarea cu consultanti specializati īn nutritia plantelor.

Nu ma īndoiesc ca la Agrium-Agroport Romania se īndeplinesc ambele conditii. Colaborarea cu producatori de īngrasaminte de prim rang asigura cantitatea si calitatea īngrasamintelor dorite de fermierii romani. Dintre furnizorii Agrium, la simpozion au participat reprezentatii OCP, firma din Maroc, lider mondial īn industria īngrasamintelor cu fosfor. Din portofoliul Agrium-Agroport Romania fac parte DAP 18:46:0 (ideal ca īngrasamant starter), NP 20:20, NPK 15:15.15, NPK 16:16:16, azotat de amoniu (33,5% N), uree granulata (46% N - cea mai buna solutie pentru aplicarea prin īmprastiere īn timpul vegetatiei), uree perlata (46% N), nitrocalcar (27% N). Dintre īngrasamintele speciale Agrium, amintim gama BluFormula: BFOne - un īngrasamant cu 46% N, 100% stabilizat, tratat cu Agrotain, ce poate fi aplicat localizat, odata cu semanatul, cat si īn fertilizarile faziale si BF Mix, īngrasamant granulat, complex, de tip NP (34% N, si 16% P2O5), cu azot cu eliberare lenta si fosfor solubil īn apa īn procent de peste 90%.
Profitul sta uneori īn detalii. Consultantii specialisti īn nutritia plantelor sunt din ce īn ce mai utili fermierilor, a subliniat Martin Driscoll, director comercial Agrium pentru Maria Britanie si Irlanda. La īnceput si-a sustinut ideea cu o anecdota: un fermier scotian care lucra 3 parcele obtinea cu regularitate productii semnificativ mai mici pe una dintre ele, desi respecta cu strictete recomandarile facute de specialisti pe baza analizelor de sol.

Consultantul chemat sa gaseasca explicatii īn acest caz a descoperit ca fermierul nu recolta corect probele de sol. Pe sola cu pricina, cca. o treime din stratul arabil era alcatuit din material inert (pietris), pe care nu īl includea īn probele trimise spre analiza. Din aceasta cauza, dozele recomandate erau cu aproximativ 30% mai mici decat era normal.
El a continuat cu cateva exemple referitoare la fosfor. Absorbtia fosforului:
- este puternic afectata de tasarea solului si de excesul de apa;
- are cea mai mare valoare (100%) cand pH-ul solului variaza īntre 7 si 7,5; la pH sub 6 si peste 8, absorbtia scade la jumatate;
- poate fi influentata de antagonismul cu zincul si calciul;
Disponibilitatea fosforului si a borului este esentiala īn primele 13 zile de la īnceputul īnfloririi rapitei, deoarece o parte din florile fecundate īn aceasta perioada se vor evolua īn silicve.
Pe solurile argiloase este nevoie de plasarea īngrasamintelor cu fosfor foarte aproape de radacini, deoarece mobilitatea este foarte redusa (cca. 1 mm).


Horia-Victor HALMAJAN


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se īmparta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, īn estul Europei, am īnvatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit īn tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit īn ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, īntamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va īnchipuiti ca ar fi vreo legatura īntre senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, īn cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost īntampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi īnchipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!