Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
A aparut PORUMBUL nr.5

Porumbul, cea mai profitabila cultura

Pentru vestul tarii, si poate nu numai, porumbul este cea mai profitabila cultura de camp. Eu cultiv anual 150-200 de hectare cu porumb, din cele 300 de hectare pe care le lucrez. Cred ca cifrele spun totul. Porumbul este o cultura pretentioasa, dar nu excesiv, comparativ cu altele. In fiecare an apar provocari noi, legate de boli sau daunatori, dar īn rest este o cultura obisnuita, care se lucreaza usor. Aproape toata lumea reuseste sa faca productie daca are ceva experienta īn agricultura sau daca urmareste tehnologia. Poate fi recomandata si pentru un tanar la īnceput de drum.
Eu am productii īntre 8 si 11 tone/ha, īn functie de an, si nu irig deloc. Folosesc hibrizi performanti, Dekalb si Pioneer, semi-timpurii si semi-tardivi; dar mai mult semi-tardivi, de la grupa 450 la 500. Asta pentru ca sunt cei mai potriviti conditiilor pedoclimatice de la noi din zona. Asta nu īnseamna ca nu folosesc si din celelalte grupe. Hibrizi timpurii nu aleg pe mai mult de 15% din suprafata, pentru ca nu se poate obtine aceeasi productie.
Anul acesta, spre deosebire de anul trecut, am semanat mai devreme, la sfarsitul lunii martie, īn conditii foarte bune. Iar la jumatatea lunii aprilie aproape toata lumea īn zona a terminat semanatul porumbului. Au venit apoi si precipitatii, numai ca temperaturile nu au fost prea favorabile dezvoltarii iar porumbul se afla īn stadiul de maxim 4 frunze. Dar, culturile arata bine, sunt premise pentru o productie buna.
Cu ani īn urma, am facut si loturi de hibridare, dar avand īn vedere ca nu avem suprafete irigate, producatorii de samanta nu risca. Daca pe viitor vom putea accesa fonduri ca sa facem irigatii, cu siguranta vom relua, pentru ca este mult mai avantajoasa productia de samanta, din punct de vedere financiar. Insa, de cativa ani, fac loturi demonstrative. Colaborez cu Monsanto pe 10 hectare si cu Bayer pe 6 hectare. Avem hibrizi rezistenti la seceta si arsita, avem cei mai noi hibrizi cu cel mai ridicat potential de productie. Ca si anul trecut, si anul acesta avem experiente cu sisteme de irigare prin picurare John Deere Water, la hibrizii Monsanto. Facem comparatie īntre productia unde s-a irigat si cea de la zona neirigata. Diferenta este semnificativa: cu aproximativ 2,5 tone mai mult la irigat.
Prin aceste loturi demonstrative, promovam īmpreuna noile tehnologii si noii hibrizi, tot ceea ce este nou pe piata de seminte. Se face un fel de scoala, fara sa o platesti (platesti semintele, inputurile etc), pentru ca se dau niste informatii la care altfel nu ai avea acces. Una este sa citesti sau sa auzi si alta este sa vezi īn mod concret. Experienta este formata din suma greselilor si esecurilor de-a lungul anilor. Si atunci, prin aceste loturi, le putem explica īn mod practic si celorlalti ce se īntampla daca faci īntr-un mod sau altul. Astfel, fermierii care sunt deschisi la ceea ce e nou sunt īndrumati īn alegerile lor. Adevarul este ca, datorita acestui lucru, īn zona se vede evolutia de la an la an. Iar asta o zic īn calitate de om care lucreaza de 35 de ani īn agricultura. In mod normal, la asta participa si mecanizarea, caci īntr-un fel lucram pamantul acum 25 de ani si altfel lucram acum. Cel putin īn zona noastra sunt foarte multi fermieri profesionisti, care au utilaje si respecta tehnologia. Iar rezultatele se vad īn camp.

Samson POPESCU
fermier, judetul Timis


Din cuprins: Porumbul, cea mai profitabila cultura; IPSO Agricultura ofera, pentru porumb, sisteme de irigatii prin picurare John Deere Water; Productii de 20 t/ha, prin tehnologia propusa de Timac Agro; Anul acesta, ratisoara porumbului este "ciudata"; Resemanatul porumbului īn aceasta primavara; Bita Racman a recoltat 17 tone la hectar; Variante tehnologice pentru semanat; Piata din bazinul Marii Negre; Dosar: headerele de porumb (I); Amazone a perfectionat sprayerul Pantera; Maļz'Europ?, filiera porumbului; Oamenii care au marcat istoria porumbului; Franta interzice definitiv cultivarea Mon810.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.