Aurelian Ignat, din Iernut, judetul Mures, lucreaza 1.200 ha. De formatie informatician, el a înteles ca poate creste profitabilitatea fermei daca tine evidenta stricta a tehnologiei aplicate si a costurilor. Din 2010 strange date, iar acum lucreaza în timpul liber la un program informatic care sa-l ajute sa le valorifice.

Aurelian Ignat face agricultura din 2007, cand a arendat 200 ha. Pana atunci lucra terenurile familiei si presta servicii pentru completarea veniturilor. Si-a dat seama ca agricultura este de viitor. A început sa investeasca mai întai mult timp, iar apoi multi bani. A trecut si prin momente dificile. "Am avut ani în care mi-a trecut glontul pe la ureche din cauza marfii livrate si neachitate", îsi aminteste el.
Fermierul tine o evidenta stricta a cheltuielilor si face comparatii de la an la an. A observat diferente semnificative de productivitate. Pe parcelele mari, productiile sunt "multumitoare". Anul acesta, a recoltat la floarea-soarelui pana la patru tone/ha. In schimb, pe parcelele de 1-2 hectare, productia a fost de 3,1 tone/ha.
Evidenta lucrarilor îl ajuta sa-si îmbunatateasca profitabilitatea. "Daca am o parcela pe care anul acesta am un varf de productie fata de medie ma duc sa vad istoricul", spune Ignat.

De la începutul anului, lucreaza chiar el la un proiect pentru a tine evidenta computerizata pe parcele, asa cum sunt declarate la APIA. In momentul de fata, are înregistrari cu date din 2010. Informatiile vor fi actualizate pe parcurs. "Vreau sa dau posibilitatea mecanizatorului sa introduca datele. Sa îl fac responsabil, sa poata urmari ce a facut, ce productii am obtinut", spune Ignat. Spera ca astfel sa îi implice mai mult pe angajati în managementul cheltuielilor. Aplicatii de gestiune a fermei exista deja, dar pasiunea pentru IT îl face sa-si creeze propriul program, pe întelesul sau. De altfel, a folosit multe din cunostintele de IT în ferma. Sistemul de GPS de pe tractoare a fost integrat de el. La fel si cel de monitorizare a temperaturii din siloz.

In 2010 a realizat prima cartare. Acum are un proiect pentru a cumpara o masina de cartare cu care sa ia probe, la fiecare trei ani, din exact acelasi loc. Unele echipamente dau anumite rezultate pe loc. Pentru restul analizelor, probele vor merge în centrele de studii pedologice din Mures si Cluj.
Ignat a investit mult în spatii de depozitare si uscare. Decizia a luat-o chiar din primul an, cand a trebuit sa duca porumbul la uscator. Calitatea obtinuta nu a fost cea sperata. Cand l-am întalnit, tocmai urma sa înceapa montajul unui siloz de 5.000 de tone. In total, va avea capacitate de stocare de 7.000 de tone.
Fermierul mai vrea sa cumpere un camion cu care ar reduce costurile de livrare în ferme.

Investitii în zootehnie
Fermierul are si o ferma zootehnica. Detine 350 de oi. Studiaza domeniul zootehnic pentru a-si extinde investitia. Se informeaza direct de la sursa, de la fermierii carora le vinde furaje. "Avem clienti care au gaini ouatoare, puicute, porci, vitei la îngrasat. Vad ce probleme au", spune Ignat. Isi da seama ca o astfel de afacere îi va ocupa mult timp. S-a gandit si la vaci de carne în stabulatie libera pentru ca sunt multe terenuri care nu se pot lucra. Ii este dificil sa ia o decizie. "Doi ani te gandesti la o ferma, iar apoi te razgandesti", puncteaza fermierul. Este prevazator si considera ca trebuie sa aiba o baza financiara solida, care sa-i permita sa treaca peste doi ani dificili.

Si culturi ecologice...
Aurelian Ignat cultiva, de trei ani, mazare în sistem ecologic, pe 30 ha. O seamana primavara. Cultura acopera bine terenul si nu permite buruienilor sa o înabuse, astfel încat nu e nevoie sa combata chimic buruienile. Pentru ca exista cerere, vrea sa extinda mazarea la 50-70 ha, în cultura conventionala, pentru aportul de azot. Suprafata ecologica o va cultiva cu soia sau poate cu in. Se gandeste la culturi neglijate, care i-ar aduce un profit mare.
Acum este în curs de implementare a unui proiect de 100.000 de euro, pentru cultivarea cartofului. Va semana pana la 30 ha. Pentru comercializare are discutii cu fermieri din Covasna si Harghita, cu experienta, dar a început si negocieri pentru livrarea în supermarketuri.

Adrian MIHAI