Profitul agricol nr 17
3 mai 2017
Culturi asociate de floarea-soarelui si lucerna, în Tulcea, pe 750 ha

Francezul Yves Grasa lucreaza 3.000 de hectare în judetul Tulcea. Anul acesta a semanat, pentru prima oara, 750 de hectare de floarea-soarelui în cultura intercalata cu lucerna, cultura semincera. Tehnologia se practica în Franta de cel putin 15 ani. Anul viitor va însamanta înca 750 de hectare dupa aceeasi tehnologie.

Principalul avantaj al acestei tehnologii este ca se castiga un an pentru cultura de lucerna. Daca ar fi semanata la sfarsitul lui august-începutul lui septembrie ar exista riscul, în lipsa precipitatiilor, sa nu rasara sau sa ramana mica si sa înghete în timpul iernii. In plus, se reduc si cheltuielile cu înfiintarea culturii, deoarece pregatirea terenului si semanatul se fac o singura data. Lucerna are timp sa îsi dezvolte un sistem radicular puternic, care ajunge la 2 m adancime în primul an.

Yves Grasa a început semanatul în jurul datei de 20 martie si a terminat la 1 aprilie. A semanat în acelasi timp lucerna si floarea-soarelui, pe acelasi rand. A folosit microgranulatorul pentru a distribui semintele de lucerna.

A recoltat floarea-soarelui si a tocat atat tulpinile de floare, cat si lucerna. Apoi, dupa ce a plouat, lucerna a început sa-si dezvolte din nou aparatul foliar. Pentru a asigura densitatea lucernei, a modificat si repartizarea semintelor de floarea-soarelui. Daca, de obicei, floarea-soarelui se seamana la 70 de centimetri, acum fermierul a folosit o distanta de 40 cm atat între randuri, cat si între plante. Francezul considera ca astfel spatiul este mai bine folosit de plante, iar pierderea apei prin evaporare se diminueaza.
Lucerna s-a ridicat la 90 cm, iar floarea-soarelui - în jur de 180 cm. Floarea-soarelui a fost recoltata, iar prima coasa de lucerna a fost sacrificata. Cu tocatorul au fost maruntite atat tulpinile de floarea-soarelui, cat si lucerna.
Patrick Valmary, cunoscut de fermieri ca director de cercetare la Caussade Semences Romania, este implicat în proiect în calitate de consultant în agricultura integrata, o activitate pe care o desfasoara în Romania prin intermediul Asociatiei Agricultura Integrata Durabila Economic Rentabila. De altfel, Valmary este cel care i-a propus fermierului contractul de multiplicare a semintei cu o firma franceza. Este încheiat pe o perioada de doi ani, cu posibilitate de a-l prelungi înca un an si are un pret fix. La începutul lunii octombrie directorul tehnic al firmei din Franta a venit în ferma de la Tulcea si l-a încurajat pe fermier: cultura a iesit foarte bine, densitatea este suficienta.

Succesul culturii
In aceasta tehnologie este important ca cele doua culturi sa fie semanate în aceeasi zi. "Am avut alte experiente în care am semanat întai lucerna si apoi floarea-soarelui. A fost o concurenta mai mare si s-a vazut la randamentul diminuat al culturii de floarea-soarelui", spune Patrick Valmary. Prima testare a fost facuta în Braila, în 2009.
Un alt aspect esential pentru reusita culturii este ca terenul sa fie lucrat cu cel putin o luna înaintea semanatului. Solul trebuie sa fie foarte bine asezat, ideal ar fi sa fie pregatit de toamna. Culturile au fost erbicidate de doua ori, cu Pulsar 0,6 l/ha. Prima data, cand floarea-soarelui avea 3-4 frunze. Apoi, la 8-10 frunze.
In primavara, va ierbicida din nou lucerna. Anul viitor, va cosi lucerna la sfarsit de aprilie, iar în jurul datei de 20 august va recolta samanta.

Concurenta pentru apa
Fermierul recunoaste ca i-a fost teama de concurenta dintre culturi, care ar fi putut sa aduca un stres hidric pentru floarea-soarelui. Amandoua s-au comportat însa foarte bine. A avut si 750 de hectare de floarea-soarelui fara lucerna. Nu au fost diferente de productie. A obtinut o medie de 2,7 tone, desi estimarile aratau ca va obtine peste 3 tone. Anul acesta a fost însa unul atipic. Cultura a avut multa apa în primavara si în iulie, astfel încat plantele nu si-au dezvoltat sistemul radicular. "Deodata, în jur de 15 iulie a venit caldura mare si floarea nu avea radacina suficient dezvoltata, iar calatidiul a ramas mic. Am pierdut cel putin 300 de kg/ha", spune Grasa.

Investitii
Pentru lucerna, francezul a investit în utilaje. Este unul din motivele pentru care a ales sa cultive lucerna pe o suprafata atat de mare. A cumparat trei semanatori, un tocator, headere speciale de floarea-soarelui pentru distanta de 40 cm între randuri, cositori si urmeaza o masina de facut baloti mari de 800-1.000 kg. In total, investitia se ridica la o jumatate de milion de euro. Fermierul este atent la detalii. Cositoarea are un sistem de role care zdrobeste tulpina astfel încat se usuca mai repede, în doua zile, fapt ce face ca valoarea nutritiva a furajului sa fie mult mai buna. In Franta, acest tip de cositoare-conditionatoare se foloseste din 1965.

Rentabilitatea productiei de samanta
Fermierul spune ca o productie de 400 kg samanta de lucerna la hectar asigura un castig cat 5 tone de grau. Este multumit daca va obtine acest venit, mai ales ca se asteapta si la subventii pentru cultura de lucerna, asa cum se întampla si în Franta. In zonele cu cele mai bune conditii pentru lucerna din Franta, productia de samanta ajunge la 800-1.000 kg/ha. Patrick Valmary crede ca se pot obtine si în Romania productii de 800 kg/ha, dar mizeaza pe macar 500 kg/ha.
Fermierul spune ca productia depinde foarte mult de cum va decurge polenizarea, ce va începe la sfarsitul lui iunie. "Trebuie multe albine. Am anuntat diferiti apicultori sa vina la noi. Mierea are calitati terapeutice. In Franta se plateste mult mai scump mierea de lucerna fata de cea de floarea-soarelui", spune Grasa.
Lucerna pentru samanta se seamana 5 kg/ha, iar pentru furaj la 20-25 kg/ha. Din cauza acestei diferente de densitate, productia de furaj va fi ceva mai mica. In loc de 4-5 baloti mari la hectar, va obtine 1-2 baloti de 800-1.000 kg/ha, la o coasa.
Nu a decis unde va vinde balotii de lucerna. Francezul considera ca, în cinci ani, investitia în utilaje se amortizeaza din banii obtinuti pe baloti. Pentru repartitia riscului, a împartit suprafata în trei. Pamantul este si el diferit. Intr-o zona este mai nisipos, iar în altele cernoziom clasic.

Rotatie prea scurta a culturilor
Introducerea lucernei în asolament a fost facuta si din cauza faptului ca fermierul avea o problema mare de rotatie a culturilor. "In zona mea, porumbul este foarte periculos fara irigatii. Pot fi ani cu 7 tone, dar si cu 3-4 tone. Rapita, o alta problema. Daca nu ploua imediat în septembrie rasare prea tarziu si intra mica în iarna", spune Grasa. Vorbeste din experienta. A cultivat timp de trei ani. In primul an cultura a reusit. In anul doi a plouat dupa semanat, abia pe 20 octombrie. A fost un an cu putina zapada si jumatate a pierdut-o. In anul trei a venit un înghet de primavara cu -3...-4OC, dupa care arata de parca ar fi trecut cu roller-ul peste ea.
Ca argument pentru introducerea lucernei în asolament nu, trebuie uitat efectul lucernei în îmbogatirea solului în azot simbiotic si structurarea solului.

Adrian MIHAI


Citeste si: