Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Limagrain ataca piata hibrizilor de porumb cu un nou varf de lance - Limanova

Hibrizii de porumb ai companiei franceze au, în general, nume care indica grupa FAO. Noul hibrid LG 30.369 este singurul din catalogul 2015 care are doua nume. El mai este supranumit si Limanova. Este una din noutatile catalogului 2015, distribuit la lansarea campaniei, ce a avut loc la sfarsitul lunii trecute.

Ionut Lapadatescu, directorul general al Limagrain Romania, a explicat denumirea hibridului: "Vrem sa punem o prima piatra de temelie la ceea ce înseamna o adevarata revolutie a vanzarilor Limagrain pe segmentul de porumb. Se numeste Limanova pentru ca este cea mai noua si mai productiva genetica pe care o comercializam". El spune ca hibridul se caracterizeaza prin adaptabilitate excelenta la toate conditiile de cultura si pedoclimatice. LG 30.369 este un hibrid semi-timpuriu, grupa FAO 370, si este recomandat atat pentru tehnologie intensiva cat si extensiva. A primit nota maxima, din partea echipei Limagrain, la toate aspectele urmarite: potentialul de productie, pierderea apei din bob si toleranta la stres hidric. "Veti regasi cea mai buna combinatie între doua elemente foarte importante pentru orice fermier: între potentialul de productie si adaptabilitatea foarte buna la orice tehnologie aplicata", a spus Lapadatescu.
Un alt hibrid nou este LG. 38.389, din grupa FAO 390. "Potentialul de productie este cu adevarat fantastic, dar necesita tehnologie intensiva", remarca Lapadatescu. Cel mai tardiv hibrid nou este LG 30.430, din grupa FAO 430. Acesta se preteaza si pentru tehnologii medii.
La floarea-soarelui, au fost scosi în evidenta hibrizii Clearfield LG 56.61 CL, LG 55.42 CL si Clearfield Plus - LG 56.31 CL, lansati anul trecut.

Limagrain tinteste primul loc în Europa
La lansarea campaniei 2015, a participat Philippe Riedweg, directorul Limagrain pentru Europa Centrala. El a vorbit despre pozitia pe piata si obiectivele companiei. Potrivit directorului, în Europa, Limagrain este pe locul trei în raport cu numarul de hectare cultivate cu produsele companiei. Obiectivul este sa devina lideri de piata în Europa, în functie de numarul de hectare cultivate, pana în 2020. Riedweg considera ca punctul forte este dat de echilibrarea culturilor: 2,1 mil. ha cereale paioase, 2,4 mil. ha pentru floarea-soarelui, 2,1 mil. ha porumb si 0,6 mil. ha. pentru rapita. "Avem un portofoliu si o pozitie buna la toate culturile populare în Europa", a subliniat directorul.
"Ne dorim ca Limagrain sa fie perceputa ca o companie care inoveaza permanent, pentru care inovatia si calitatea se afla pe primul plan", adauga el.
Limagrain a devenit în ultimii ani o companie care se dezvolta la nivel international, prezenta pe cinci continente. Este numarul patru la nivel global în clasamentul firmelor de seminte, cu o cifra de afaceri de aproape 2 miliarde de euro, subsidiare în 41 de tari si vanzari în 140 de tari. Totusi, Europa este cea mai importanta piata. La nivel global cele mai importante doua culturi sunt cele de porumb si de cereale paioase. In privinta celor din urma, obiectivul Limagrain este de a pastra pozitia de lider în Europa si de a-si îmbunatati pozitia la nivel mondial. Compania este lider si la porumbul siloz, cu o cota de aproape 20% din piata europeana. "In ultimii ani am înregistrat o crestere puternica pentru porumbul boabe, cu 50%, datorata în special tarilor central si est-europene", a spus Riedweg.
La cultura de porumb, Limagrain îsi concentreaza cercetarea pe hibrizi pentru boabe, din grupe FAO semitimpurii si semitardive (3-500). "Pentru noi este foarte important sa ne concentram cercetarea pe acei hibrizi care au caracteristicile cerute si adaptate la nevoile pietei, în special rezistenti sau toleranti la seceta care se manifesta din ce în ce mai mult mai ales în Europa Centrala si de Est", a mai punctat directorul.

Adrian MIHAI


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."